Fanteziile prezidenţiale de a avea un premier-marionetă, implicarea directă în actul de justiţie şi menţinerea unei permanente stări de criză au dus în 2007 la coalizarea clasei politice împotriva preşedintelui autoritar.
Însă, propaganda şi manipulările portocalii au funcţionat din nou în campania electorală, iar referendumul de demitere a eşuat. Revenit la Cotroceni, Traian Băsescu şi-a transformat mandatul într-un serial de vendete politice care continuă şi astăzi.
O clasă politică în fierbere şi mai unită ca niciodată împotriva unui singur om a decis în aprilie 2007 suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. O premieră în istoria politică post-decembristă a României, justificată însă de atitudinea fără precedent a unui preşedinte de stat. Deturnarea sensului alegerilor din 2004, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei şi neîndeplinirea rolului de mediator.
În următoarele ore, privirile au stat ţintite pe Palatul Cotroceni de unde se aştepta decizia anunţată cu două zile înainte de şedinţa de plen.
O altă promisiune mincinoasă.
A urmat apoi o campanie electorală în care partidul de suflet, PD a pus în mişcare întreg aparatul de propagandă şi manipulare.
În cele 30 de zile cât a fost suspendat, Băsescu a revenit în Piaţa Universităţii, s-a victimizat demonizând coaliţia 322 şi pozând la braţ cu Monica Macovei în justiţiarul care nu e lăsat să lupte cu marii corupţi.
În ziua votului, s-a petrecut un episod care arată din nou adevărata dimensiune a caracterului preşedintelui. Aflat la cumpărături cu soţia, obicei practicat de fiecare dată când are nevoie de capital de simpatie, Băsescu i-a smuls telefonul reporterului Antena 3 care încerca să obţină o declaraţie.
Pentru această declaraţie, Băsescu a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar public nu şi-a cerut scuze nici până în ziua de astăzi. De altfel, preşedintele nu are rezerve în a face afirmaţii complet nepotrivite nici când ştie că e filmat.
Se referea la Călin Popescu Tăriceanu, fostul său aliat care a susţinut demersul de suspendare din funcţie.
Odată revenit la Cotroceni, Traian Băsescu s-a întors la vechile obiceiuri. Printre primele decizii, suspendarea din funcţie a ministrului UDMR, Nagy Zsolt care era cercetat de Parchetul General pentru trădare. Zsolt afirma la acea dată că urmărirea penală e doar un pretext.
A fost una din cele două încercări eşuate ale PD de a dărâma Cabinetul Tăriceanu II, după ce în primăvara lui 2007 ieşiseră de la guvernare la ordinul preşedintelui.
La instalarea Guvernului minoritar, PNL-UDMR Băsescu l-a avertizat pe premierul Tăriceanu că va continua să se bage peste treburile sale.
De legitimarea Guvernului a fost unul dintre obiectivele pe care preşedintele jucător le-a urmărit cu atenţie în 2007. Pentru a scădea credibilitatea Executivului, preşedintele nu a ezitat să creeze scandaluri de presă prin intermediul portavocii sale, Elena Udrea.
În paralel cu atacurile directe la adresa premierului, preşedintele a dus războaie subterane cu miniştri. Ţinta anului 2007, Tudor Chiuariu, succesorul Monicăi Macovei la Justiţie. Îndrăzneala acestuia de a-i solicita lui Daniel Morar schimbarea lui Doru Ţuluş, şeful secţiei a II-a din DNA, i-a adus un dosar şi l-a costat funcţia.
Influenţa palatului prezidenţial în justiţie a fost deconspirată chiar de Traian Băsescu la început de an când a participat la alegerile pentru şefia CSM. A anunţat cine va fi candidatul înainte ca acesta să se fi înscris oficial în competiţie.
În primii ani de mandat, Băsescu a preluat şi controlul serviciilor secrete. Presa a dezvăluit în 2007 că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi fost filaţi şi şantajaţi cu dosare compromiţătoare de Florian Coldea, adjunctul directorului SRI.
Curtea avea să joace în anii următori un rol de extrem de important, ba chiar în 2012 a decis soarta României. Cu hăţurile puterii în mâini şi însetat de răzbunare pentru momentul suspendării, Traian Băsescu a continuat să fie preşedinte jucător. A declanşat referendum pentru introducerea votului uninominal simultan cu primele alegeri europarlamentare. Astăzi, critică USL pentru propunerea similară de a organiza anul acesta consultare populară pentru modificarea Constituţiei la pachet cu alegerile pentru Parlamentul European.
În vâltoarea disputelor politice, crearea locurilor de muncă şi absorţia fondurilor europene au rămas doar teme de discurs politic. Mai mult, preşedintele promisese în campanie că va mări pensiile, pentru ca apoi să blocheze acest demers al Guvernului.
Tăvălugul evenimentelor politice provocate de cele mai multe ori de la Cotroceni a continuat şi în 2008, anul când au apărut şi primele semne ale crizei economice.
