Cetăţenia română ar putea fi acordată după doi ani cetăţenilor străini sau apatrizilor care au investit în România sume ce depăşesc un milion de euro, potrivit unei propuneri legislative depuse la Senat, potrivit Agerpres.
Conform proiectului, cetăţenia română se va putea acorda după doi ani şi cetăţenilor străini sau apatrizilor care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate şi care se angajează în România în acele sectoare unde există deficit de personal calificat, care nu poate fi acoperit cu resursa locală.
Proiectul, iniţiat de deputatul Varujan Pambuccian, modifică în acest sens legea 21/1991 privind cetăţenia română.
Legea în vigoare prevede, pe lângă alte condiţii, termene de opt sau cinci ani pentru acordarea cetăţeniei române: cetăţenii străini trebuie să domicilieze pe teritoriul statului român cel puţin 8 ani sau, pentru cei căsătoriţi şi care convieţuiesc cu cetăţeni români, să aibă cel puţin 5 ani de la data căsătoriei.
"Termenele pot fi reduse până la 2 ani pentru cei care au investit în România sume care depăşesc 1.000.000 euro. Prin HG se stabileşte lista ocupaţiilor care reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea României şi pentru care resursa locală nu poate acoperi necesarul de locuri de muncă. Această listă se întocmeşte în conformitate cu Clasificarea Ocupaţiilor din România şi se actualizează periodic. Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, titular al unei diplome emise de o instituţie de învăţământ superior din România, care atestă absolvirea cursurilor acesteia cu frecvenţă şi pregătirea într-una din meseriile cuprinse în această listă. Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care are rezidenţa pe teritoriul statului român de cel puţin 2 ani dacă este titularul unei diplome care atestă faptul că a absolvit o formă de învăţământ superior de specialitate şi dacă ocupă un loc de muncă dintre cele prevăzute în această listă. Niciun cetăţean român nu va fi disponibilizat ca urmare a angajării acestor persoane", prevede proiectul iniţiat de Varujan Pambuccian.
"Există domenii în România care se dezvoltă foarte rapid şi în care cererea anuală de forţă de muncă nouă a ajuns să fie mai mare decât cea produsă în sistemul de învăţământul românesc. De asemenea, sunt domenii în care există riscul creării unui deficit, prin plecarea în număr tot mai mare a personalului calificat, cum ar fi domeniul medical", argumentează iniţiatorul necesitatea acestui proiect de lege, el arătând că în acest fel este stimulată înscrierea în învăţământul superior românesc a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în domeniile declarate cu deficit de forţă de muncă.
Pambuccian menţionează că reducerea perioadei de rezidenţă la doi ani se va aplica şi străinilor care au investit în România sume ce depăşesc un milion de euro pentru încurajarea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă în ţara noastră.
