Miron
Cozma a fost eliberat duminică din penitenciarul Rahova, Condamnarea de 10 ani pentru mineriadele din 1991 şi din 1999 a expirat. Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare
pentru mineriada din septembrie 1991 şi la 10 ani de închisoare
pentru cea din 1999 de la Costeşti, dar pedepsele au fost contopite.
Când l-a condamnat, Curtea Supremă a hotărât de
asemenea să îi fie interzise drepturile civile timp de 7 ani
şi accesul în Bucureşti şi Petroşani vreme de cinci ani. Miron Cozma va ataca însă în instanţă aceste decizii.
Miron Cozma a declarat la eliberarea din penitenciar că a efectuat 10 ani de condamnare doar pentru că şi-a făcut datoria de lider sindical şi s-a lansat într-un atac dur la adresa clasei politice, pe care o acuză de tot ce i s-a întâmplat. El susţine că nici un politician corupt nu se află în spatele gratiilor, şi chiar susţine că România a reuşit să atingă o ?performanţă tristă?, aceea de a fi ?cea mai coruptă ţară din Europa?. De asemenea a ţinut să le amintească adversarilor săi că nu se va da bătut. ?Dacă cred că m-au învins se înşeală. Spiritul lui Miron Cozma nu poate fi legat? a precizat el.
Miron Cozma a avut de-a face de multe ori cu justiţia. A
avut mai multe condamnări, o graţiere şi o revocare a acesteia,
patru încarcerări, trei puneri în libertate şi tot
atâtea încercări de eliberare condiţionată. Cozma a
fost condamnat în 1999 de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie la 18 ani de închisoare pentru implicarea sa în
şapte acţiuni de instigare a minerilor la violenţe şi
destabilizare a statului de drept. După cinci ani în
Penitenciarul Rahova, în 2004, fostul lider al minerilor a fost
graţiat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu, în ultimele
zile ale mandatului.
Graţierea lui Cozma, alături de alţi
45 de deţinuţi, a aruncat în aer scena politică, deja
agitată în contextul transferului de putere de la PSD la
Alianţa D.A.. Ion Iliescu a fost nevoit să revoce decretul de
graţiere după ce decizia a fost criticată de societatea civilă.
Aşa că, după nici 24 de ore în libertate, pe 18 decembrie
2004, Miron Cozma a revenit după gratii. El a cerut statului daune
de cinci milioane de euro, considerând că rearestarea a fost
abuzivă. Acţiunea sa nu a avut succes, instanţa respingând
cererea.
Pe 16 iunie 2005, Miron Cozma este din nou pus în
libertate, de această dată în urma unei decizii a
magistraţilor craioveni. Din nou, perioada petrecută în
libertate este foarte scurtă. În septembrie 2005, Miron Cozma,
alături de cinci lideri sindicali ai minerilor, sunt condamnaţi în
dosarul mineriadei din ianuarie 1999, de la Costeşti. Ajunge din nou
în spatele gratiilor, la penitenciarul Rahova.
În
decembrie 2005, Instanţa Supremă a admis cererea de contopire a
pedepselor în cazul lui Cozma. Astfel, pedeapa de şapte ani şi
11 luni, executată deja pentru mineriada din 1991, se contopeşte cu
cea de zece ani pentru mineriada de la Costeşti. În aceste
condiţii, Miron Cozma rămâne cu un rest de pedeapsă de doi
ani şi o lună, perioadă în care avocaţii lui Cozma au făcut
mai multe cereri de eliberare condiţionată, toate respinse.
Luna
aceasta, însă, Comisia specială de la penitenciarul Rahova a
dat aviz favorabil eliberării condiţionate a lui Miron Cozma.
Dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională, cu câteva
zile înainte ca Miron Cozma să poată ieşi din închisoare
ca urmare a ispăşirii de drept a pedepsei.
"SPIRITUL LUI MIRON COZMA NU POATE FI LEGAT" 
Antena 3
