Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că afirmaţiile lui Ion Iliescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu, din 15 august, cu privire la presupuse abuzuri în anchetele ale procurorilor aduc atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, informează Mediafax.
CSM a decis, marţi, admiterea cererii de apărare a independenţei sistemului judiciar ca urmare a prezentării în mass-media a declaraţiilor unor personalităţi politice în legătură cu anchetele Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În şedinţa de marţi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar ca urmare a prezentării, pe mai multe posturi de televiziune, în presa scrisă şi on-line din ţară, a unor afirmaţii făcute de preşedintele onorific al Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu, de către preşedintele interimar (în perioada 10 iulie-27 august 2012) al României, Crin Antonescu, precum şi de Victor Ponta, prim-ministru al României cu privire la presupuse abuzuri în anchetele pe care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) le efectuează în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
În 16 august, conducerea CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea verificărilor necesare pentru a se stabili dacă s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia şi a sistemului judiciar, apreciind că afirmaţiile şi declaraţiile publice ale personalităţilor publice menţionate, sunt de natură să se creeze o presiune cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a instituţiilor din justiţie şi a corpului procurorilor români.
Conducerea CSM a apreciat că mesajele publice ale celor trei reprezentanţi marcanţi ai vieţii politice româneşti promovează, direct şi fără echivoc, ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic, aspectele prezentate punând în discuţie atât independenţa magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiţii care nu corespunde standardelor europene şi care răspunde la comenzi politice.
Prin afirmaţiile celor trei lideri s-a creat impresia publică referitoare la faptul că scopul activităţii organelor de urmărire penală este acela de a verifica în ce fel cetăţenii care s-au prezentat la referendum au votat şi nu verificarea eventualelor fraude comise în legătură cu procesul electoral prin încălcarea dispoziţiilor obligatorii care reglementează organizarea şi desfăşurarea referendumului (Legea 3/2000 şi Codul penal).
Prin afirmaţiile făcute, liderii politici menţionaţi au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Analizând rezultatul verificărilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că declaraţiile analizate sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar şi a magistraţilor în înfăptuirea şi realizarea actului de justiţie, a procedat la admiterea ei.
