Un armean din Botoşani, Andronic Ţăranu, a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai poetului Mihai Eminescu.
Ţăranu a fost o personalitate culturală de top, fiind un compozitor apreciat inclusiv de George Enescu, dar şi un bun pictor şi jurnalist. Lui îi datorăm o bună parte din informaţiile rămase din diferite etape ale vieţii marelui poet.
De multe ori Eminescu a intrat conştiinţa posterităţii drept un geniu răzvrătir, inadaptat şi singuratic. În realitate, aşa cum îl descriu o parte a contemporanilor, genialul poet era plin de viaţă şi uneori sufletul petrecerilor. A avut mulţi prieteni, iar compania sa a fost căutată de mulţi dintre contemporanii, tocmai fiindcă erau ”bon viveur”, cânta frumos şi pe deasupra era şi un bun partener de discuţie, bineînţeles până la instalarea bolii şi a decăderii. Unul dintre cei mai buni prieteni ai poetului a fost un personaj uitat de multe ori pe nedrept. De altfel este şi puţin cunoscut publicului larg. Se numea Andronic Ţăranu, un om de cultură redutabil din Botoşani. Ţăranu a fost confidentul, prietenul de pahar, dar şi un fel de biograf neoficial al marelui poet.
Copilul orfan din mahalaua armenească Andronic Ţăranu s-a născut în anul 1852, în mahalaua armenească din Botoşani. Provenea dintr-o familie de intelectuali. De mic a fost atras de muzică şi pictură, dar nu erau nişte activităţi agreate de familia sa. Mai mult decât atât, rămâne orfan la vârsta de 10 ani. Intră în grija unchiului Săndulache, care însă nu-i încuraja deloc talentul artistic. Din contră, considera aplecarea către muzică şi pictură a tânărului Andronic o adevărată ruşine, scrie Adevărul.
