Într-un peisaj stâncos scăldat în lavă incandescentă, dragoni care suflă fum înconjoară prizonieri în suferință ce se roagă unui înger să-i elibereze. La prima vedere, Moartea Dragonului a artistei Evelyn De Morgan pare o scenă fantastică inspirată din Apocalipsa Biblică. Însă, pictată între 1914 și 1918, lucrarea este o alegorie subtilă, dar profundă, despre ororile și captivitatea umanității în timpul Primului Război Mondial. Este o capodoperă încărcată de simboluri ascunse, care rămâne adesea ignorată în istoria artei, scrie BBC.
Această lucrare spectaculoasă, de peste un metru înălțime, este expusă acum în cadrul expoziției „Evelyn De Morgan: Pictorița modernă în Londra victoriană”, organizată la Guildhall Art Gallery din Londra. Expoziția reunește picturi rare, lucrări restaurate și chiar reconstituiri ale unor opere pierdute în incendiul unui depozit de artă în 1991.
De Morgan, o artistă pre-rafaelită mai puțin cunoscută, a transformat stilul tradițional și sentimental al epocii într-un limbaj vizionar. Ea a înfățișat războiul nu prin scene de luptă, ci prin mituri, alegorii și imagini codificate, adresându-se unei audiențe sensibile la idei spirituale și pacifiste. În Moartea Dragonului, dragonii poartă coroane – un simbol al lăcomiei și puterii distructive, în timp ce îngerul aduce o rază de speranță, înconjurat de un curcubeu – semn al renașterii și vieții spirituale după moarte.
Suferință, păcat, mântuire și eliberare
Picturile sale reflectă nu doar groaza războiului, ci și lupta dintre materialism și spiritualitate, temă recurentă în opera sa. În alte lucrări, precum The Red Cross sau The Barred Gate, se regăsesc mesaje despre suferința umană, păcat, mântuire și eliberare. Moartea apare simbolizată prin clepsidre, monștri marini sau îngeri întunecați, iar salvarea, prin figuri feminine înaripate – zeițe, vrăjitoare, protectoare.
De Morgan nu a fost doar o artistă vizionară, ci și o activistă pentru pace și pentru drepturile femeilor. Într-o lume artistică dominată de bărbați, ea a luptat să fie recunoscută ca profesionist egal, alegând să-și folosească prenumele „Evelyn”, perceput drept neutru. A sprijinit cauza sufragetelor, iar în pictura The Prisoner, o femeie cu mâinile înlănțuite devine un simbol al opresiunii feminine.
”Nu trebuie să lauzi războiul! Diavolul l-a inventat”
Influențată de spiritualism și de ideea vieții de după moarte, moștenită și de la familia soțului său, De Morgan a văzut în artă o formă de consolare și speranță. Chiar și în cele mai întunecate picturi, cum este Moartea Dragonului, lasă o fereastră deschisă către lumină. „Nu trebuie niciodată să lauzi războiul,” scria ea. „Diavolul l-a inventat.”
Astăzi, lucrările ei – cu cromatici neașteptate, simbolism dens și teme universale – prefigurează estetica artei fantasy și a benzilor desenate moderne. Cu monștri care ar putea sta alături de cei din Game of Thrones și eroine ce amintesc de supereroinele contemporane, De Morgan a fost cu mult înaintea timpului ei.
Într-o epocă în care femeile erau reprezentate ca muze sau obiecte decorative, Evelyn De Morgan le-a transformat în simboluri ale speranței și acțiunii morale. Iar Moartea Dragonului, capodopera ei uitată, rămâne un mesaj codificat către o lume care încă mai caută salvare din haos.
