Tot mai mulţi români îşi petrec vacanţa peste
hotare, unde preţurile accesibile se îmbină cu servicii de excepţie. Companiile
aeriene low-cost contribuie şi ele, întrecându-se în oferte avantajoase. Există
totuşi turişti care vor să se bucure de binecunoscuta Mare Neagră, dar dintr-o
altă perspectivă ? cea bulgărească. Strategia din turism plasează România la o
distanţă considerabilă în spatele Bulgariei, care a adoptat un sistem mult mai
eficient. Despre ce este vorba: sistemul all-inclusive
permite ca vacanţa să se muleze perfect pe posibilităţile financiare ale
fiecăruia, incluzând cazarea, trei mese copioase în sistem bufet suedez,
gustări, dulciuri şi băuturi pe tot parcursul zilei şi numeroase posibilităţi
de petrecere a timpului liber pentru adulţi şi pentru cei mici. Eventualele
cheltuieli suplimentare ţin exclusiv de capricii de moment ? cadouri pentru
prieteni, cumpărături la bazar, scufundări, tir, echitaţie, bowling, minigolf
etc.
La un calcul mai amănunţit, se poate vedea cu
ochiul liber că doar contravaloarea celor trei mese pe zi plus băutura ar putea
acoperi lejer costul unui întreg sejur all-inclusive. Puneţi la socoteală
accesul liber la piscină, cu prosop, şezlong şi umbreluţă, masaj, aerobic sau
sală de forţă. Animatori se găsesc la tot pasul ? ei sunt cei care cheamă
turiştii să participe la întreceri, concursuri, seri tematice sau jocuri pentru
cei mici. Toate acestea sunt rezultatul modelului german impus mai întâi în
Turcia, unde complexele all-inclusive funcţionează deja de mulţi ani, la
adăpost de kurzi sau cerşetori. În aşteptarea valului de turişti germani şi nu
numai, Bulgaria a copiat modelul şi are toate şansele să atingă succesul
vecinilor.
Turistul român devine la fel de sofisticat şi
pretenţios ca cel german, aşa că nu e de mirare că, în loc să se cazeze la
Mamaia, mai parcurge cam 130 de kilometri, pe drumuri la fel de peticite, ce-i
drept, şi îşi ia o cameră la unul dintre hotelurile noi sau recondiţionate din
Albena. Preţurile de aici sunt egale cu cele practicate de bulgari sau mai
mari, iar serviciile sunt net inferioare. Statul bulgar s-a ocupat intens de
promovarea turismului, iar efortul s-a conjugat cu cel al operatorilor germani
care au încheiat contracte cu hotelierii şi aduc clienţi an de an. TUI sau
Neckermann au oferit consultanţă, dar şi bani pentru investiţii, care s-au dus
în modernizarea hotelurilor existente ori în construcţia altora noi. Banii s-au
amortizat prin prestarea de servicii turistice către tour-operatorii germani.
Diferenţele dintre staţiunile estivale
româneşti şi bulgare nu se opresc aici. Apa mării este mai curată la ei,
chiştoace de pe plajă nu prea se găsesc, iar echipele de animatori sunt
neobosite. La noi ? destul de linişte, dacă facem abstracţie de sunetele emise
de boxele a minim trei terase apropiate în acelaşi timp. Bulgarii au învăţat să
împletească dreadlocks ? codiţe -, să facă tatuaje temporare cu henna, să
costumeze turiştii în haine de epocă şi să îi fotografieze sau să ajute copiii
să picteze bibelouri de ghips. Ce-i drept, şi pe litoralul românesc te poţi
distra, hotelurile au fost modernizate în proporţie mare, dar animaţia şi
oferta all inclusive lipsesc.
Avantajele bulgarilor: în unele staţiuni,
toate hotelurile sunt administrate de o singură firmă. Mâncarea şi băutura sunt
achiziţionate en-gros, astfel încât sistemul să fie profitabil, iar bufetul
suedez să fie aprovizionat abundent. La Nisipurile de Aur, hotelurile au fost
privatizate separat, dar atrag fără probleme numeroşi turişti nemţi, britanici,
scandinavi şi ruşi. Tot aici, exista o barieră cu taxă la intrarea în staţiune,
ca şi la Mamaia, însă societatea civilă a dat în judecată staţiunea, a câştigat
şi s-a renunţat la taxă. Spaţiile verzi sunt întreţinute impecabil, clima este
mai blândă, chelnerii plictisiţi lipsesc cu desăvârşire ? la capitolul
amabilitate, românii au deja mult de învăţat de la vecinii de la sud de Dunăre.
Sigur că există şi bile negre. Am luat ca
exemplu un hotel de trei stele din Albena, unde mai găseşti pânze de păianjen
în spatele bufetului cu mâncare, cearceafurile din cameră n-au fost schimbate
timp de o săptămână, iar perdeaua de duş a căzut pur şi simplu. La capitolul
alimentaţie, ?din zece feluri de mâncare, şase sunt pline de colesterol?, povesteşte
turista Ileana Rotaru, ?dar e imposibil să rămâi nemâncat - oferta este
deosebit de variată. Friptură, şniţel, garnituri de toate felurile, salate,
ciorbe, supe, fructe. Prăjiturile lasă totuşi de dorit: nu se compară cu
cofetăria turcească.? Cu toate acestea, spune turista, ?m-am simţit minunat,
pentru că nu te plictiseşti, nu asculţi manele, te poţi odihni sau te poţi
distra cu echipele de animaţie.? Ar mai fi de menţionat faptul că, cel puţin la Albena, cunoscătorii de limbă engleză sunt rari. Din fericire, limba română este la mare preţ, deci comunicarea nu are de suferit.
Interesul dezvoltat de români pentru
staţiunile bulgăreşti nu putea trece neobservat, aşa că aceştia au derulat
ample campanii pentru a ne atrage. De altfel, un alt atu este Balcicul,
staţiunea mult-iubită a Reginei Maria, de care suntem interesaţi. Castelul şi
grădina botanică ce îl înconjoară sunt bine întreţinute, iar cozile de la
intrare sunt elocvente. Bila neagră: există două case de bilete aici ? una
pentru castel, cealaltă pentru grădina botanică. Turistul trebuie să le cumpere
pe amândouă, deci să stea la două cozi diferite. Biletul costă 5 leva (cam 2,5
¤), iar pentru grădina botanică au fost tipărite doar bilete de 1 sau 3 leva,
aşa că aici coada este mai lungă, pentru că plasatoarea are de rupt mai
multe...
Foto: profile.myspace.com
Ella Moroiu, Antena3.ro
