"Prin condiţiile de mediu favorabile pe care le-a oferit comunităţilor umane, Bazinul Hidrografic al Dunării a avut un rol fundamental în procesul de neolitizare al Europei, început pe actualul teritoriu al României în urmă cu peste 8.000 de ani. Atunci au fost puse bazele societăţii moderne de astăzi, omul adoptând un mod de viaţă sedentar, devenind producător de hrană.", arată Complexul Muzeal Naţional Neamţ, potrivit Adevarul.ro.
"Cea mai veche exploatare de apă sărată de la nivel mondial, cea de la Lunca, a fost vizitată de arheologi preistoricieni. În felul acesta noi, ca instituţie muzeală, promovăm unul dintre cele mai importante situri arheologice din Neamţ", a declarat Vasile Diaconu, cercetător ştiinţific la CMN, arheolog și expert expert în patrimoniu național.
Situl de la Lunca este situat în comuna Vânători Neamţ. Săpături arheologice au fost efectuate de specialişti nemţeni, împreună cu o serie de colaboratori britanici, francezi, germani şi spanioli, evidenţiindu-se urme consistente şi indubitabile de exploatare a acestei surse de sare încă de acum 8.000 de ani.
S-au descoperit vestigii care atestă vechimea exploatărilor - vetre de foc stratificate utilizate la evaporarea apei pentru a obţine sarea, ceramică şi unelte. În plus, au fost efectuate datări cu Carbon 14, pentru autentificări certe, iar analizele chimice au arătat că apa acestui izvor are o concentraţie de şase ori mai mare decât cea din mări și oceane.
Exploatarea consta în utilizarea focului pentru evaporarea saramurii şi cristalizarea sării în vase de ceramică, tehnică ce poartă numele de brichetaj. Arheologii au explicat că pe vetrele de ardere erau aşezate vase cu gura largă, în care era fiartă slatina până la starea de huscă (sare umedă), care după uscare era folosită la schimburi (troc).
