Statul român decontează medicamente care nu ajung niciodată la bolnavi. Unele costă mii de euro și dispar în piața neagră. Există în București garsoniere cu frigidere pline de medicamente, iar locatarii nu sunt pacienți, ci traficanți. Ei sunt doar crima organizată din stradă, dar lanțul include bolnavi, doctori, farmaciști și producători, scrie Rise Project într-o nouă anchetă.
Această industrie subterană influențează direct crizele de citostatice sau de medicamente pentru HIV/SIDA. RISE Project a identificat traficanți, a aflat cum dispar medicamentele subvenționate de stat, cine pierde și cine câștigă.
Guvernul român plătește 1.000 de euro pentru pastilele lui Ion. Pastilele n-ajung la el, ci la un traficant care le vinde unei farmacii angro. Mai departe, pastilele merg la Jean-Pierre, în Franța, unde costă 2.000 de euro. La final, câștigă producătorul, adică o corporație care vinde la două guverne aceeași pastilă.
5 Octombrie 2016. Piața Victoriei, București. Ora 22.16. Un Audi A7 negru parchează în lumina felinarelor din fața Guvernului. Un tânăr îmbrăcat în negru urcă pe locul din dreapta, lasă un colet, ia banii pentru transport, coboară și se îndepărtează grăbit.
Ora 22.35. Audi-ul se mută la vreo 500 de metri, lângă muzeul Antipa, pe o straduță care dă în bulevardul Kiseleff. În dreapta lui urcă un alt tânăr cu un alt colet.
- Salut, fratello!, zice șoferul.
- Salutare!, îi răspunde tânărul.
- Ia…
- Uite, astea-s, două cutii, i le întinde acesta. Ieșim pe profit 2.200 lei cu ele. Jumătate ai tăi, jumătate ai mei.
- Deci am să-ți dau 1.100 lei, corect?
- Da.
Șoferul scoate din buzunar un teanc de banconte, numără 11 sute și-i întinde tânărului, care mulțumește, salută respectuos și se pierde pe străduțele din apropiere.
Obiectul tranzacției: două cutii de de Tasigna, un medicament de aproape o mie de euro pe care bolnavii de leucemie îl primesc gratuit de la stat.
Șoferul este un om de afaceri din cartierul Apărătorii Patriei. Ceilalți doi sunt samsari de medicamente scumpe. Decontate de stat.
Primul a lucrat pe un post de agent de vânzări la Farmexim, unul din cele mai mari lanțuri de distribuție din industria farmaceutică din România. Al doilea lucrează pentru clanuri interlope, farmaciști și agenți de vânzări.
Toți trei joacă la firul ierbii într-o rețea globală de trafic cu medicamente. Principalul beneficiar: marile corporații farmaceutice care ajung să deconteze repetat același medicament în țări diferite. Adică, să-l vândă de mai multe ori. Există însă o piramidă inversă de complicități. La palierul inferior se află farmaciștii și medicii. În jurul lor gravitează traficanții, cum este șoferul din mașina Audi parcată în Piața Victoriei.
Farmexim a emis un comunicat de presă prin care se delimitează clar de cele publicate mai sus. Redăm integral comunicatul de presă:
17.11.2016 - În data de 16.11.2016 a apărut pe www.riseproject.ro un articol despre traficul de medicamente din România, sub numele Curierii de medicamente. Articolul este un material de investigație, ce tratează problema rețelelor de traficanți de medicamente, ce au ca sursă bolnavii diagnosticați cu afecțiuni grave precum HIV sau cancer care preferă să-și vândă medicamentele luate gratuit prin Programele Naționale de Sănătate.
Farmexim, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse farmaceutice din România, este menționat tangențial în acest articol, ca fiind fostul angajator al unuia dintre traficanți, pe numele său Marian Petrică Surdu. Deși materialul nu ne implică și nu ne acuză în niciun fel, simpla asociere a numelui Farmexim cu un astfel de subiect ne obligă să ne precizăm poziția în această situație, cu atât mai mult cu cât Farmexim nu are și nu a avut niciodată un angajat cu numele Marian Petrică Surdu. Farmexim condamnă astfel de comportamente, mai ales în contextul în care este vorba despre sănătatea și chiar viața unor oameni și dorește să se delimiteze în mod clar de astfel de practici ilegale și imorale.
„Farmexim este o companie serioasă, puternică, stabilă, una dintre cele mai mari companii din România și nu încurajează și nu susține, în niciun fel, activități subterane sau la limita legii. Farmexim activează într-un domeniu extrem de reglementat, în care regulile sunt foarte stricte, iar legile se aplică fără excepție, având în vedere că obiectul nostru principal de activitate se referă la medicamente și produse farmaceutice ce trebuie să ajungă la pacienți în condiții optime”, a afirmat Ovidiu Buluc, fondatorul și directorul general al Farmexim.
Farmexim este prima companie de import și distribuție de produse farmaceutice de pe piața românească, înființată în anul 1990, în București. În prezent Farmexim este cel mai mare distribuitor de produse farmaceutice cu capital 100% românesc și a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste de 1,76 miliarde de lei. Farmexim asigură furnizarea de produse farmaceutice la nivel național, către un număr de peste 3.900 de clienți - farmacii cu circuit deschis și de spital, drogherii, plafare și depozite de medicamente.
