Dependenţa de muncă a devenit o problemă majoră şi în România. După apariţia în presă a cazului Ralucăi Stroescu, care a murit din cauza muncii fără încetare, din ce în ce mai multă atenţie a fost acordată acestui subiect. Un număr tot mai mare de persoane se dedică exagerat de mult job-ului, simţind nevoia incontrolabilă de a muncii fără încetare, informează Evenimentul Zilei.
Termenul de workaholic, care provine din limba engleză şi desemnează persoanele dependente de muncă, a început să se împământenească şi în limbajul românilor. Nevoia permanentă de a face cât mai mult şi cât mai bine, teama că oricând cineva mai bun vă poate lua locul sunt semne evidente ale dependenţei de muncă. În cazul persoanelor workaholice, viaţa persoanlă are mult de suferit.
Waynes Oates, profesor de psihologia religiilor la Southern Baptist Theological Seminary din SUA, definea termenul de workaholic drept ?nevoia incontrolabilă de a munci fără încetare?. Oates este autorul lucrării ?Confesiunile unui workaholic?.
Există totuşi, şi o veste bună. Experţii au identificat metodele de tratare a dependenţei de muncă. Astfel, primul pas în tratarea dependenţei de muncă este recunoaşterea ei. ?Pentru a scăpa de acest ?viciu?, în primul rând trebuie să acceptaţi că munciţi prea mult şi că acest lucru vă poate afecta sănătatea? susţine Mihaela Forgaciu, membră în boardul HR-România Club.
Persoanele care se confruntă cu dependenţa de muncă sunt predispuse unor probleme serioase de sănătate: tulburări de somn, pierderi de memorie, dureri de cap, ulcer, depresie şi chair atacuri cerebrale sau infarcturi.
Antena3.ro
