Recomandare din top articole
Fost călugăr în Mănăstirea Sihăstria din Neamţ, a simţit chemarea spre Athos în urmă cu 30 de ani. Fără să stea pe gânduri, fără bani şi fără să fi ieşit vreodată din ţară, a pornit spre Grecia.
În prezent, Părintele Pimen Vlad este starețul Chiliei "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" de la Schitul Lacu din Sfântul Munte Athos.
Părintele Pimen Vlad, unul dintre cei mai apreciați duhovnici români, a povestit într-un podcast, motivul pentru care femeile nu au voie pe Sfântul Munte Athos.
Părintele Pimen Vlad, despre motivul pentru care femeile nu au voie în Athos
"Aici a fost o minune. Fiind furtună pe mare și fiul împăratului Teodosie, Arcadie, călătorind cu o corabie, pe când se afla pe punte, a fost luat de un val și aruncat în mare. După multe căutări, cei care îl însoțeau s-au deznădăjduit de a-l mai găsi și au tras corabia la uscat care se afla în apropiere.
Când au coborât pe uscat l-au aflat pe copil dormind liniștit sub o tufa, la soare. L-au trezit și l-au întrebat cum a ajuns acolo. Atunci el le-a spus că, atunci când a căzut în mare, a văzut o femeie cu un prunc în braţe, în haine strălucitoare, care l-a luat de mână și i-a spus să nu-i fie frică. După ce l-a scos la uscat, s-a făcut nevăzută. Au înțeles cu toții că a fost Maica Domnului.
Aflând toate acestea, împăratul Teodosie s-a hotărât să zidească o mănăstire în cinstea Maicii Domnului. Numele mănăstirii de „Vatopedu" vine tot de la această minune, căci „Vatopedu", în traducere, înseamnă „copilul din tufe".
După mulţi ani, vine şi sora copilului să se închine la icoane. Când a intrat în biserică şi s-a îndreptat spre icoana Maicii Domnului, aceasta a devenit vie în icoană şi i-a spus: Opreşte-te, închină-te şi întoarce-te! Din această clipă să nu mai intre nicio femeie în Athos, căci Athosul are Împărăteasă!. Din această cauza, s-a dat ordin împărătesc să nu mai calce femeie pe Muntele Athos.", a povestit părintele Pimen.
Povestea emoţionantă de viaţă a părintelui Pimen Vlad din Muntele Athos
În anul 1970, în comuna suceveană Cornu Luncii, din părinţi creştini, s-a născut Petru Vlad. Petru a fost cel de-al cincilea copil al familiei, dintr-un total de nouă fraţi. Copilăria părintelui a fost presărată cu multe amintiri frumoase, momente prețioase în sânul familiei, dar şi sfaturi şi învăţături duhovniceşti.
Mama a fost cea care le-a insuflat dragostea pentru Dumnezeu celor nouă copii ai familiei: "Mama ne-a învăţat să spunem rugăciunea Tatăl Nostru, Crezul. Se ştia că duminica este zi de mers la biserică. Rămânea acasă doar mama sau sora cea mare, ca să fie masa caldă când venim noi. În rest, toţi mergeam la biserică. Copilăria a fost cea mai frumoasă. De mici am fost părtaşi la tot ce înseamnă familie.".
Părintele Pimen nu este singurul din cei nouă copii ai familiei care au urmat calea lui Dumnezeu. "Mai am un frate călugăr care este tot în Athos, iar una dintre surori este maică. Sora cea mare a dus o viaţă de mănăstire în lume. Ea a rămas în casa părintească. Când mergem acasă, ea este mereu acolo, iar sora cea mică are 10 copii.
După ce a finalizat cele 10 clase, acesta s-a angajat la o fabrică de mobilă, unde a lucrat în trei ture. "Am terminat 10 clase şi m-am angajat la fabrica de mobilă de la Câmpulung Moldovenesc. Munceam în trei schimburi. Era muncă brută. După, am lucrat pe la case. Nu-mi găseam locul în lume. Mă întâlneam cu colegii, cu oameni, dar simţeam că nu mă împlineşte. Ştiam că sunt în plus. Ceva în interior nu mă hrănea".
Drumul spre Muntele Athos nu a fost uşor. "Am plecat fără bani, fără nimic. În 1993 a plecat în Muntele Athos. Și despre călugărie, și despre ajungerea în Sfântul Munte, părintele spune: "M-a luat Maica Domnului de mână și m-a adus” – recunoscând în toată viața sa ajutorul și mijlocirea Maicii Domnului. "Aşa a rânduit Maica Domnului. Orice fac, o las pe Maica Domnului. Maica Domnului este şefa mea directă şi ea fiind mama Mântuitorului, are cea mai mare trecere la fiul ei. Dacă ea mijloceşte, se deschid toate porţile.
Primii doi ani la Schitul Lacu au fost cu multe greutăți și neajunsuri, dar și cu multă liniște și împăcare. Au urmat doi ani petrecuți în Mănăstirea Sfântului Pavel, pentru a învăța limba greacă. Apoi, revenit la Schitul Lacu, părintele Pimen a reconstruit de la zero Chilia „Sfântul Artemie” – fără nici un ban strâns înainte. A viețuit acolo timp de 12 ani, alături de fratele său după trup, părintele Dosoftei, care l-a urmat în Sfântul Munte.
Apoi, pe locul unei foste mari biserici, tot cu hramul Intrării Maicii Domnului în Biserică, a ajuns să construiască chilia la care este acum stareț. A primit întotdeauna ajutor minunat și concret de la oameni, de la Dumnezeu și de la Maica Domnului.
