Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Boboteaza se sărbătoreşte şi astăzi cu mult fast în judeţul Caraş-Severin, în sate perpetuându-se numeroase tradiţii, obiceiuri, dar şi superstiţii ca de exemplu cea care interzice certurile în casă sau să dai cu împrumutul.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. În ajunul Bobotezei, în Caraş-Severin, înainte de aprinderea focului, gospodinele strâng cenuşa din sobă şi o păstrează până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume, pentru a le face rodnice.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. "Înainte, dacă în această dimineaţă pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aveau să dea rod bogat. Tot în această zi este aşteptat şi preotul, cu o masă împodobită special. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar în fiecare colţ al mesei se aşează câte un bulgăre de sare. Pe masă se pun 12 feluri de mâncare, iar până la sosirea preotului nimeni nu se tinge de mâncare. Cântând Iordanul, preotul îi sfinţeşte cu busuiocul pe toţi cei din casă, după care aceştia sărută crucea", afirmă fostul director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, prof. Gheorghe Ţunea.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adaugă în hrana animalelor pentru 'a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele'. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care a venit cu 'Iordanul'.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Şi în ajunul Bobotezei, dar şi de această sărbătoare sunt interzise certurile în casă, pentru că se crede că oricine se ceartă sau este certat se va îmbolnăvi pe parcursul anului. Totodată, în ajunul Bobotezei nu se dă nimic cu împrumut.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. "În ajunul Bobotezei, când preotul din satele cărăşene intră în case cu 'botezul', stropindu-le atât pe acestea, cât şi pe credincioşii care locuiesc în ele cu apă sfinţită în acea zi, fetele pun mărgelele pe care le poartă de-a lungul anului în prag, pentru a se trece peste acestea. Apoi, respectivele mărgele, precum şi câteva fire de busuioc primite de la preot, le pun sub pernă, pentru a visa băiatul cu care se mărită. După cum se ştie, busuiocul este folosit ca plantă cu calităţi afrodisiace, mijloc de a atrage iubitul", explică Gheorghe Ţunea.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. La Bobotează, credincioşii vin la biserică şi aduc câte o găleată cu apă luată din râu, pentru a fi sfinţită (molitva). La găleată se leagă busuioc, pentru proprietăţile sale fecundatoare, fertilizante şi pentru a alunga duhurile rele, dar şi firicele de lână, care semnifică puritatea dar şi prosperitatea, bogăţia. De la biserică, credincioşii merg la râu, unde se încheie slujba de sfinţire a apei - aghiazma. Acum, se obişnuieşte ca fetele să rupă firicele de busuioc de la steagul mare, adus de la biserică. Acestea se pun în apă, pentru a-l păstra tot anul, în credinţa că vor avea noroc în dragoste. Pe ascuns, acest lucru este practicat şi de unele femei căsătorite, spune prof. Gheorghe Ţunea.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Alte familii obişnuiesc să ia apă din râu în momentul când se introduce steagul. Ajunşi acasă, o pun în butoaiele cu murături, cu carne sau brânză, pentru a se păstra tot anul. După prânz, gospodarii merg în livezile de pomi şi la semănături cu apa sfinţită şi le stropesc. Tot acum aduc şi colinda de la Crăciun (băţul) cu care au colindat copiii, îl taie în bucăţi şi îl pun în pomii fructiferi pentru a rodi în cursul anului şi a alunga duhurile rele. Se spune că proprietăţi deosebite, pe lângă aghiazmă, are şi băţul de alun. Alţii aduc cu ei şi un topor, pe care îl arată prunilor, ameninţându-i că, dacă nu dau roade, îi taie.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Seara, în toate comunităţile cărăşene se organizează 'Balurile Ionilor', unde se petrece până la ziuă. La ora 24:00, se stinge lumina, moment în care muzicanţii cântă 'Mulţi ani trăiască'. Apoi, este strigat pe nume primul Ion, care poartă 'brâul' (joc specific Banatului de Munte, în care Ion conduce dansul) şi care are loc în sănătatea acestuia. La rândul său, Ion cinsteşte muzicanţii cu bani, iar dansatorii din joc, cu sticla de răchie. Acest dans continuă pentru următorii Ioni, care trec pe rând în faţă, după care se trece la strigarea femeilor şi a copiilor care poartă acest nume.
Sursă: Agerpres
