Noi rețele rusești de sabotaj, agitație, influență și spionaj au fost descoperite cu ajutorul autorităților din Republica Moldova, scrie Politico, într-un amplu articol despre războiul hibrid pe care Kremlinul îl duce împotriva Europei de ani de zile. Articolul Politico documentează cum agenții Moscovei recrutează oameni obișnuiți din țările europene, îi instruiesc să piloteze drone, să folosească cocktail-uri molotov sau fumigene sau cum să fugă de forțele de ordine la „proteste” orchestrate pentru a agita, sabota și provoca tensiuni în societățile europene.
Anatoli Prizenco l-a întâlnit pe Maxim Roșca în fața unui supermarket din centrul Chișinăului și i-a făcut imediat o ofertă greu de refuzat – să scape rapid de munca de zi cu zi la service-ul auto unde lucra – urma să meargă într-o călătorie de două săptămâni, deja plătită, iar singura „treabă” pe care o avea de făcut era să îndeplinească niște „activități”.
Conform mărturiei lui Roșca la tribunal, ulterior, Prizenco nu i-at dat prea multe detalii despre ce urma să facă, i-a spus doar că urma să câștige între 300 și 500 de dolari și că mai multe instrucțiuni va primi de la un contact din Moscova.
Câteva săptămâni mai târziu, Roșca era deja plimbat prin tabere de antrenament în Bosnia și Serbia – acolo, participanții erau instruiți să piloteze drone, să folosească arme incendiare și cum să se sustragă dacă erau prinși de polițiști în timpul protestelor.
Investigatorii moldoveni spun că Roșca fusese prins într-o operațiune hibridă a rușilor de recrutare de agenți pentru operațiuni de destabilizare în diverse țări europene – unii aveau să ajungă până în Franța sau Germania.
Investigațiile justiției moldovene asupra operațiunilor rusești de recrutare și destabilizare vin după ani întregi în care țările europene au avertizat că Rusia duce un război hibrid dur împotriva lor, scopul fiind de a destabiliza societățile.
Autoritățile franceze, aflate deja în alertă înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, au documentat campaniile de dezinformare de intensitate mică făcute de rețelele rusești în timpul alegerilor muncipale din acest an.
În Germania, autoritățile l-au chemat la explicații pe ambasadorul rus, în luna decembrie, acuzând regimul de la Kremlin că a orchestrat atacuri cibernetice și că s-au implicat în alegerile generale din anul precedent.
După ce au trecut cu bine peste cea mai agresivă campanie rusească de influențare, în 2024 și în 2025, oficialii moldoveni spun că țara lor este bine poziționată să dea o mână de ajutor vecinilor europeni.
Kremlinul și-a crescut rețelele de interpuși în Europa, după ce capitalele europene au expulzat mulți diplomați ruși. Mulți dintre acești diplomați erau de fapt agenți operativi ale serviciilor de spionaj și erau folosiți intens de rusia pentru astfel de activități, după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022.
Procurorii moldoveni spun că Prizenco a acționat ca persoană de contact pentru recrutare într-o rețea extinsă de spionaj și sabotaj. Oamenii erau recrutați și folosiți apoi ca interpuși în cadrul campaniilor de influență și de perturbare. El urmează să apară în fața unui tribunal din Chișinău, joia viitoare.
Și autoritățile franceze îl investighează pe Prizenco – un prim suspect într-un dosar de agitație politică – acesta și un grup de cetățeni moldoveni ar fi desenat steaua lui David pe mai multe ziduri în Paris, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 – o încercare de a alimenta tensiuni politice în capitala franceză.
Procurorii moldoveni investighează peste 80 de persoane pentru acuzații similare. Agenții recrutați de ruși primiseră obiectivul de a provoca dezordine și haos – 20 au fost deja puși sub acuzare oficial. Alți doi sunt suspectați că au acționat similar în Germania și Franța.
„Acești tineri, vorbitori de rusă, au fost recrutați și transportați în tabere special organizate. Au fost antrenați cum să spargă cordoane de jandarmi”, a declarat Daniela Misail-Nichitin, ministra de interne din R. Moldova.
„Unii au fost învățați să piloteze drone. S-a mers într-atât de departe încât unii au fost instruiți cum să dea primul ajutor în caz de violențe”.
La tabere de antrenament
Roșca a intrat în atenția autorităților din Republica Moldova pe 11 octombrie 2024, când a fost oprit în timp ce intra în țară din România, într-un microbuz.
În interiorul vehiculului, polițiștii au găsit valută sârbă și bosniacă, lanterne, cartele SIM și stick-uri USB, precum și componente de drone, ochelari de realitate virtuală și unități de control radio. De asemenea, au fost recuperate șase obiecte negre descrise în documentele instanței drept dispozitive de unică folosință pentru lansarea de grenade din aer.
Cei trei pasageri ai microbuzului au fost condamnați luna trecută la pedepse de patru până la cinci ani de închisoare, pentru acuzații de instigare la tulburări în masă. Roșca — care susține că a fost bătut după ce a refuzat să participe la antrenament — a depus mărturie în calitate de martor în dosar.
În instanță, Roșca a declarat că a călătorit mai întâi în Republika Srpska, o regiune din Bosnia cu majoritate etnică sârbă, unde a fost dus în pădurile dese din jurul orașului Banja Luka.
Acolo, el și alți participanți au fost informați că vor fi instruiți pentru a participa la proteste, a pilota drone și a pregăti grenade fumigene.
Antrenamentele au avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024, în care președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, avea să fie realeasă, într-o campanie marcată de interferențe rusești.
Potrivit stenogramelor din instanță, participanților li s-a spus că, dacă Sandu va câștiga alegerile, „va fi război în țară, la fel ca în Ucraina”.
Un martor a descris câteva zile de antrenament într-o tabără formată din patru corturi, amplasată pe malul unui râu, unde recruții au fost învățați să piloteze drone folosind ochelari și joystick-uri. Instructorii făceau parte dintr-o rețea internațională cu legături cu grupul de mercenari Wagner din Rusia, potrivit serviciilor de informații moldovene.
Ulterior, participanții au fost trimiși la Banja Luka pentru un exercițiu practic: să inventarieze locurile în care se aflau clădiri administrative și guvernamentale și să identifice posibile puncte de lansare pentru drone.
Potrivit aceluiași martor, aceștia au fost transportați în oraș de un bărbat numit „Mircho”, care apare și în mărturia lui Roșca.
Deși numele de familie al acestuia nu este menționat în documentele instanței, serviciile de informații moldovene au declarat, la momentul arestărilor, că Mircho Angelov s-a numărat printre cei 11 „cetățeni străini care au oferit sprijin taberelor de antrenament din Bosnia și Herțegovina și Serbia, acționând ca instructori”.
Angelov avea sarcina de a le aduce participanților mâncare, printre alte atribuții logistice, a declarat Roșca pentru Balkan Investigative Reporting Network și publicația de investigații din Republica Moldova, CU SENS.
Cetățean bulgar, Angelov a fost condamnat, toamna trecută, de un tribunal din Paris la trei ani de închisoare pentru complot în vederea pictării unor amprente de mâini roșii pe un zid din exteriorul Muzeului Holocaustului din Paris, un act pe care judecătorii francezi l-au descris drept o operațiune de destabilizare coordonată din străinătate.
Angelov este, de asemenea, acuzat de autoritățile din Republica Moldova de acte de vandalism la Chișinău.
Un alt bărbat, Danil Dilan, în vârstă de 22 de ani, originar din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, a fost condamnat la trei ani de închisoare în noiembrie.
În cadrul unui acord de recunoaștere a vinovăției, Dilan a admis în instanță că a călătorit la Dusseldorf, în 2024, pentru un meci de fotbal din cadrul Campionatului European UEFA între Slovacia și Ucraina, unde i s-a cerut să fluture un steag ucrainean, potrivit stenogramelor consultate de Politico.
Dilan a spus că a refuzat să facă acest lucru, însă un steag ucrainean cu inscripția „Give us elections back” („Dați-ne alegerile înapoi”) a fost desfășurat în timpul meciului. Kremlinul a invocat rapid incidentul ca argument că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri pentru a-l înlocui pe președintele Volodimir Zelenski, un purtător de cuvânt al ministerului de externe al lui Putin exprimându-și „șocul” față de acest incident.
Dilan a mai declarat că a primit o ofertă de la unul dintre instructorii din tabere pentru a călători la Paris în timpul Jocurilor Olimpice de vară din 2024 și a desfășura operațiuni de destabilizare, însă nu a acceptat.
Participanții la tabere erau plătiți în criptomonede, prin intermediul unor platforme populare precum Trust Wallet, au declarat mai mulți martori în instanță.
Anatomia unui interpus
Înainte de a intra în conflict cu legea, Prizenco, recrutorul, conducea o afacere de retail, promovând și vânzând produse cosmetice ale brandului suedez Oriflame către clienți din Republica Moldova.
În 2019, soția sa, Olga Prizenco, a declarat pentru revista de lifestyle RED din Republica Moldova cum soțul ei a trecut de la vânzarea de mere la Moscova la construirea unei afaceri în Moldova, alături de ea și cei patru copii ai lor.
La începutul anilor 2010, Prizenco a fost reținut pentru scurt timp în legătură cu o schemă piramidală care implica o bancă din Rusia, pentru care figura drept reprezentant local, potrivit publicației de investigații Ziarul de Gardă.
La scurt timp după aceea, s-a implicat în politică. În 2014, a făcut campanie pentru un partid nou înființat, Mișcarea Populară pentru Uniunea Vamală, care susținea o integrare economică mai strânsă cu Rusia și Belarus.
În eforturile sale de recrutare, susțin procurorii, nu a acționat singur. Se presupune că a colaborat cu un bărbat „aflat pe o poziție superioară”, numit Vladimir Firsov, despre care se crede că s-ar afla în Rusia, potrivit lui Vitalie Chișca, procurorul principal în cazul lui Prizenco.
„Bănuim și intuim că aceste operațiuni nu sunt, de fapt, conduse de Prizenco, ci că există cineva în spatele lor, anumite servicii”, a declarat Chișca. Prizenco a recunoscut că a organizat alți cinci moldoveni pentru a desena cu spray zeci de Stele ale lui David pe clădiri din Paris, declarând pentru ziarul francez Liberation că acționa în sprijinul evreilor europeni.
Guvernul francez a descris operațiunea lui Prizenco drept parte a „unei strategii oportuniste și iresponsabile menite să exploateze crizele internaționale pentru a semăna confuzie și a crea tensiuni în dezbaterea publică din Franța și Europa”.
Viginum, agenția națională a Franței pentru monitorizarea dezinformării online, a acuzat o rețea de boți ruși că a amplificat distribuirea fotografiilor cu Stelele lui David pe rețelele sociale.
Vaeceslav Valico, un alt participant la operațiune, a estimat că acțiunea a costat mai puțin decât valoarea ceasului său și a telefonului mobil: aproximativ 2.000 de euro.
„Sunt, în primul rând, antreprenor, om de afaceri și, în al doilea rând, o persoană activă în mișcări civice”, a declarat omul de afaceri în vârstă de 49 de ani, într-un interviu realizat în centrul Chișinăului. „Această acțiune nu a fost în niciun fel planificată ca una antisemită a fost un gest către statul Israel”.
„Când am acceptat această acțiune, nu am văzut nimic negativ în ea”, a adăugat el.
În timp ce Prizenco coordona din străinătate, Valico fotografia simbolurile și le încărca online. Alte două persoane, un bărbat și o femeie, care au realizat efectiv desenarea, au fost arestate la fața locului.
Potrivit documentelor poliției franceze consultate de Politico, cei doi l-au indicat pe Prizenco drept persoana care i-a angajat pentru operațiune. După ce au fost eliberați de poliție, aceștia au fugit din Franța.
Valico a spus că Prizenco a fost contactat inițial prin Telegram de o persoană numită „David” și că fotografiile au fost trimise aceleiași persoane, tot prin Telegram.
„Îl cunosc pe Anatoli Prizenco de peste 10 ani. M-a invitat să particip pentru că știe că sunt o persoană educată și mă descurc în străinătate”, a spus Valico. „Rolul meu era să organizez logistica, să mă asigur că oamenii fac totul corect, că nu pățesc nimic și să-i ajut să se întoarcă acasă”.
Valico a declarat că a încetat să mai comunice cu Prizenco după scandalul izbucnit în urma operațiunii de la Paris. „Pot presupune acum că Anatoli știa sau intuia mai multe informații decât mi-a spus”, a afirmat el.
Prizenco a negat că ar fi acționat ca recrutor pentru operațiuni de destabilizare, susținând că doar ajuta oameni să se înscrie în tabere de agrement. Avocata sa, Barba Daria, a declarat că acesta respinge acuzațiile.
Război hibrid intens
Războiul hibrid al Rusiei împotriva țărilor din Europa de est este deja un fapt binecunoscut, iar România și Republica Moldova au devenit de multă vreme principala țintă al regimului de la Kremlin. Antena3.ro a scris în trecut despre acest război hibrid agresiv dus de Moscova - anul trecut, cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din R. Moldova, am discutat într-un interviu cu jurnalista Natalia Zaharescu de la Ziarul de Gardă, care ne-a povestit despre felul în care s-a infiltrat într-o astfel de rețea de agitatori pro-ruși pe rețelele sociale.
Cât s-a aflat pe grupurile trolilor, jurnalista a reușit să obțină informații extraordinare despre felul în care funcționa această rețea nefastă, despre cum sunt plătiți „activiștii”, dar și despre scopurile, rețelei rusești, despre cum acționau și acționează trolii, cum erau plătiți și de unde și cum afectează aceste acțiuni de război hibrid România și Republica Moldova.