Războiul hibrid al Rusiei împotriva țărilor din Europa de est este deja un fapt binecunoscut, iar România și Republica Moldova au devenit principala țintă al regimului de la Kremlin. Republica Moldova, mai ales, este ținta predilectă pentru că Rusia își dorește mult să influențeze decisiv alegerile din septembrie pentru a deturna țara de pe parcursul european și a-i dinamita din nou relațiile cu Uniunea Europeană și cu România. Alegerile din septembrie sunt cruciale, iar rețeaua de de propagandă a rușilor se extinde, evoluează și își rafinează constant instrumentele nefaste de manipulare și dezinformare. Un exemplu este o rețea uriașă de troli și conturi false folosite mai ales în Republica Moldova pentru a spăla creiere în favoarea regimului de la Kremlin. Natalia Zaharescu, jurnalistă din Republica Moldova la publicația Ziarul de Gardă a reușit să realizeze o foarte amplă și bine documentată anchetă jurnalistică după ce s-a infiltrat, efectiv, în această rețea de troli ruși cu o identitate falsă - „Irina Zahăr”.
Cât s-a aflat pe grupurile trolilor, jurnalista a reușit să obțină informații extraordinare despre felul în care funcționează această rețea nefastă, despre cum sunt plătiți „activiștii”, dar și despre cum este organizat totul. Am discutat cu Natalia Zaharescu în cadrul unei interviu pentru Antena3CNN.ro despre cum a decurs această anchetă și am rugat-o să ne ofere detalii despre scopurile, rețelei rusești, despre cum acționau și acționează trolii, cum erau plătiți și de unde și cum afectează aceste acțiuni de război hibrid România și Republica Moldova, într-un context în care pare că ambele societăți trec printr-o perioadă cu frământări sociale, marcată de ascensiunea discursului extremist, așa-zis „suveranist”, dar total aservit regimului de la Kremlin.
Fiecare „activist” trebuia să facă câte două postări pro-Călin Georgescu pe Facebook și TikTok
Adrian Dumitru: Discut astăzi cu doamna Natalia Zaharescu, jurnalista din Republica Moldova la publicația Ziarul de Gardă, care a realizat o amplă și foarte interesantă investigație sub acoperire asupra rețelei masive de troli al Kremlinului, instrumentul de propagandă pe care dictatura din Rusia îl folosește pentru a-și purta războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, României și altor țări din vecinătatea noastră est-europeană. Doamna Natalia Zaharescu, bună ziua și mulțumesc foarte mult că ați acceptat invitația mea.
Natalia Zaharescu: Bună ziua! Mulțumesc de interes.
Adrian Dumitru: Am citit articolul dumneavoastră și aflăm acolo despre această masivă operațiune a rușilor, realizată prin interpuși moldoveni și care a avut legătură inclusiv cu campania candidatului extremist din România, așa-zisul suveranist Călin Georgescu. Și aș vrea să ne povestiți de la început, pentru cititorii și telespectatorii noștri, cum a decurs totul și cum a-- cum ați ajuns să vă infiltrați în această rețea masivă de troi ruși.
Natalia Zaharescu: Modul în care am ajuns să mă infiltrez a fost cumva întâmplător, pentru că, în campania de anul trecut pentru prezidențiale, eu și încă o colegă de la Ziarul de Gardă am reușit să ne infiltrăm în rețeaua fizică, să zic așa, a lui Ilan Șor, pe care oligarhul de aici, din Republica Moldova, care este fugar în Federația Rusă și care controlează de acolo, controla o rețea răspândită așa în toată Republica Moldova de oameni și pe care îi cumpăra cu bani dintr-o bancă rusească pentru a le dicta cum să voteze. Deci efectiv a cumpărat voturi masiv aici la prezidențiale.
Și ne-am infiltrat atunci și am făcut o investigație sub acoperire, iar după publicarea acesteia, - am fost sunată de pe un număr de telefon din cadrul acestei rețele. Datele mele cumva au rămas acolo, la ei, ca fiind una dintre activiștii lor, pentru că ei folosesc asemenea termeni și am fost invitată să particip la o instruire despre rețelele sociale, instruire care a durat câteva luni, iar în final, după instruire, acești activiști au fost puși la muncă și li s-a promis să fie plătiți cu bani care vin direct de la Moscova, după cum s-au exprimat persoanele vorbitoare de limbă rusă care instruiau activiștii de aici de pe loc. Deci e cumva o întâmplare că ei au avut o asemenea scăpare și nu și-au dat seama că sună un jurnalist. Asta ne-a făcut să ne dorim foarte mult să vedem ce se întâmplă mai departe și nu am putut rata o asemenea ocazie să îi studiem din interior.
Adrian Dumitru: Precizați la un moment dat, și în articol dumneavoastră, că agenții ruși erau instruiți să speculeze frica oamenilor și mai ales cea a bătrânilor. Și la noi, în România, de luni de zile, narațiunea principală a dezinformării ruse este că România urmează să intre în război, că tinerii noștri vor fi trimiși pe front și așa mai departe. În Republica Moldova, care sunt resorturile și cât de similare sunt ele cu cele din România?
Natalia Zaharescu: Ideile cu care operau acei curatori din Rusia și pe care le dictau oamenilor de pe aici, de aici, de pe loc, să facă postări, să facă tot felul de texte pe rețelele sociale, par să provină într-adevăr, din aceeași, din același arsenal de propagandă rusească, și important pentru ei a fost, în primul rând, să denigreze Uniunea Europeană și ideea de integrare europeană aici în Republica Moldova, să speculeze orice eveniment pe marginea, folosind aceste narative, să răspândească ideea că în Republica Moldova ar fi cenzură și dictatură și că valorile noastre ar fi mai aproape de cele ale spațiului rus decât de cele ale spațiului european. Cam asta ar fi așa, în general, ceea cu ce operau ei prin diverse însărcinări pe care le dădeau oamenilor din această rețea.
Adrian Dumitru: Îl menționați, la un moment dat, și pe Călin Georgescu. Spuneți-ne despre legăturile acestei rețele cu Călin Georgescu și în ce fel a fost el sprijinit de rețeaua din Rusia.
Natalia Zaharescu: Da, la un moment dat, la câteva zile după ce a fost Călin Georgescu reținut în România, una dintre sarcini a fost ca oamenii din rețea să facă postări pe Facebook și pe TikTok, mai exact câte două pe fiecare rețea, despre reținerea, așa cum spuneau ei, reținerea ilegală a lui Călin Georgescu. Iar în textul care li s-a dat activiștilor se menționa că trebuie neapărat subliniat că o parte a societății din Republica Moldova își dorește unirea cu România, astfel că adresați-le lor această întrebare dacă vă place așa ceva și dacă nouă ne trebuie așa ceva, dacă nouă ne trebuie o asemenea Europă și asemenea valori.
Și că Călin Georgescu ar fi, de fapt, candidatul poporului, iar autoritățile din România neglijează voința poporului și că guvernul ar fi unul marionetă, guvernul de la București, care este condus de niște globaliști, de, deci termeni de felul ăsta se, se utilizează, se utiliză în această rețea și am și făcut astăzi cumva un articol separat, în care să arătăm cel puțin câteva dintre aceste postări și cum, cum arătau ele. Multe dintre ele erau chiar în limba rusă, ceea ce la fel arăta foarte curios. Mesaje și texte de susținere a lui Călin Georgescu în limba rusă.
Adrian Dumitru: Erau și în limba rusă și în limba română sau exclusiv în limba rusă?
Natalia Zaharescu: Majoritatea erau în limba rusă, dar erau și în limba română, pentru că probabil cei din rețea erau mai mult vorbitori de rusă.
Adrian Dumitru: Deci, cumva credeți că este vorba de o lacună a lor, pentru că nu și-au dat seama că în România nu se vorbește atât de mult limba rusă?
Natalia Zaharescu: Eu pot să presupun că aceste mesaje erau țintite mai mult pentru publicul din Republica Moldova, pentru a arăta că, uite, în România ar fi ilegalități, iar România este în Europa și nu avem nevoie de o asemenea Europă aici, noi ca țară care, iată, am pornit acest proces de integrare europeană. Și deci publicul lor țintă sunt cei din-- de aici, din Republica Moldova.
Adrian Dumitru: S-a văzut în aceste grupuri și în aceste conversații și vreo legătură, vreo, vreo trimitere sau vreo legătură cu AUR și George Simion? George Simion, știți, a candidat în locul lui Călin Georgescu în alegerile reluate din mai. Sau cu alte partide extremiste din România chiar poate, POT sau SOS. SOS, de exemplu, este cel mai apropiat partid de Rusia în momentul ăsta.
Natalia Zaharescu: Eu am reușit să o documentez această rețea din interior până la început, cred că mijlocul lunii martie, aproximativ. Ulterior, am putut doar să urmăresc aceste conturi, iar pe finalul acestei investigații, pe care am publicat-o la Ziarul de Gardă, am arătat așa câteva secvențe ce au mai urmat, ce au mai publicat aceste conturi, și sunt și printre ele sunt și mesaje de susținere a lui George Simion, mesaje care au apărut în contextul alegerilor prezidențiale din România. Mesaje prin care este blamată Maia Sandu că și-a oferit deschis susținerea pentru Nicușor Dan. Probabil că o să facem poate o analiză mai detaliată a acestor mesaje într-un articol ulterior.
Adrian Dumitru: Cam cât de mare era activitatea care era direcționată spre România? E evident că activitatea spre Republica Moldova era cea mai intensă, pentru că alegerile parlamentare din septembrie sunt miza. Dar cât de mare era orientarea spre România în aceste mesaje?
Natalia Zaharescu: Ei utilizau de fiecare dată anumite evenimente pentru a îmbrăca pe ele aceste narațiuni propagandistice. De exemplu, atunci când Klaus Iohannis și-a depus demisia, ei au transmis mesajul că și Maia Sandu trebuie să-și depună demisia după Klaus Iohannis, să plece și ea după Klaus Iohannis. Când se aveau asemenea momente, erau utilizate, iată, în acest fel, pentru a transmite aceste mesaje. N-aș putea să estimez o proporție în ce măsură, dar a apărut în câteva cazuri, în aceste însărcinări date celor care postau textele pe rețelele sociale.
„Ne așteptăm ca atacurile să se intensifice”
Adrian Dumitru: Spuneți la un moment dat că cei din grupele respective i-au dat afară înainte de momentul în care trebuia să se facă plata. Au realizat că sunteți sub acoperire sau e procedura lor de a da oamenii afară când trebuie să-i plătească, după ce le i-au folosit ca instrumente de propagandă?
Natalia Zaharescu: Eu presupun că ei și-au dat seama că eu sunt jurnalistă, pentru că a trebuit să dau niște date, date cu care fusesem infiltrată în rețea încă în toamna anului trecut. Pentru a primi această plată, deci inclusiv un cont bancar care, îmi fusese atunci deschis la banca rusească, inclusiv datele dintr-un buletin, dintr-o copie a unui buletin pe care noi a trebuit să schimbăm niște date, să nu fie numele meu, deci o copie a unui buletin care nu este real, pentru că așa era procedura atunci să te înregistrezi în rețea. Și probabil în momentul acela au trecut câteva zile după ce le-am dat aceste date și în momentul acela au reușit să verifice mai amănunțit identitatea mea și au înțeles că e vorba de un intrus și am fost dată afară din acel grup de pe Telegram. Pentru că această rețea Telegram era folosită anume pentru comunicarea internă în această, în această rețea.
Adrian Dumitru: Pe 28 septembrie vor fi alegeri cruciale, de care depinde și viitorul european al Republicii Moldova. Spuneți-ne cum continuă propaganda și dezinformarea Rusiei acum în Republica Moldova și dacă vedeți o intensificare.
Natalia Zaharescu: Ne așteptăm să se intensifice, desigur, pentru că întotdeauna în preajma campaniilor și în preajma alegerilor s-a manifestat Rusia pentru a influența aici deciziile. Am văzut ce s-a întâmplat în preajma și în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale, când a fost acea rețea masivă de cumpărare a voturilor. Acum vedem că se întâmplă lucrurile mai degrabă pe online, deși vedem că și sunt unele activități pe stradă, proteste nu atât de masive, cum erau anul trecut, dar ele încă există, organizate de acest Bloc Victorie, care este clar dirijat de la Moscova.
Vedem și narațiuni în discursurile unor politicieni, unii mai radical anti-europeni, alții folosind niște narațiuni mai blânde, dar din care iarăși putem înțelege că nu sunt pe deplin determinați să meargă pe calea europeană. Și, desigur, și comentarii și declarații de la Moscova, ele sunt în permanență legate de ceea ce se întâmplă aici, în Republica Moldova. Vom urmări ce se întâmplă și cu siguranță, ideea este că ele se intensifică întotdeauna cât mai aproape de alegeri.
Adrian Dumitru: Care sunt șansele de succes, totuși? De exemplu, care sunt șansele ca aceste operațiuni ale Rusiei să reușească, totuși, să ducă la o majoritate pro-rusă în Parlamentul de la Chișinău?
Natalia Zaharescu: Asta nu aș putea eu să estimez. Probabil cineva care este un analist politic ar putea să spună mai mult. Eu sunt un jurnalist de investigație care constată unele fapte. Noi sperăm că și dezvăluirile pe care le-am făcut prin această investigație și prin alte articole din presa de aici, din Republica Moldova, care arată mai multe dovezi în privința unor politicieni, unor partide să, aibă un impact în societate și, societatea, oamenii de aici, de la noi, să își facă deciziile electorale, în funcție de ceea ce cred ei, nu de ceea ce li se încearcă să li se bage în minți prin această propagandă.
Momentul „revoltei” din rețeaua de propagandă rusă
Adrian Dumitru: Am văzut că această grupare era mai degrabă orientată spre acest, acest Bloc Victorie din Republica Moldova. Care e legătura lor și cu celelalte grupuri, pentru că multe dintre ele au și ele legătură cu pro-ruși sau cu Rusia. Am văzut, de exemplu, acea rivalitate cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, și la un moment dat se vorbea despre faptul că el ar trebui criticat sau ceva de genul acesta. Și întrebarea este cât de mult trag, trag aceste grupuri de propagandă și în favoarea altor blocuri apropiate de Rusia?
Natalia Zaharescu: Da. La un moment dat, o să vedeți în această investigație cum unul dintre coordonatorii acestei rețele spune foarte clar că, se delimitează cumva de Blocul Victorie, această entitate care coordonează acești postaci, această rețea de conturi și că ceea ce fac ei este să transmită niște idei, niște teze, cumva împotriva ideii de Occident și au, cum menționează ei, folosesc termenul de „globalist” și pentru a-i susține pe cei care promovează realpolitik, așa folosesc ei termenul ăsta. Un fel de politica fără scrupule, fără foarte multe repere morale. Și înțelegem că se dorește pregătirea unui astfel de teren, așa încât orice politician ar urma să preia aceste teze, să poată utiliza astfel susținerea indirectă a acestei rețele, pentru că ar urma să vorbească cu aceleași teze și aceleși narațiuni.
M-ați întrebat despre legăturile cu această grupare Șor și alte formațiuni politice. Avem un bloc electoral numit „Patriotic”, așa și-au pus ei denumirea, format din Partidul Socialiștilor al fostului președinte Igor Dodon, Partidul Comuniștilor al fostului iarăși președinte Vladimir Voronin, Irina Vlah, fostă bașcan în regiunea găgăuză și Vasile Tarlev, partidul lui, un fost prim-ministru.
În investigația anterioară făcută sub acoperire iarăși de Ziarul de Gardă, am arătat că, Vasile Tarlev a fost susținut de această rețea a lui Ilan Șor și prin alte discursuri și manifestări publice s-a trădat cumva această legătură a lui. Pe de cealaltă parte, mai avem și un alt bloc al lui Ion Ceban, din care face parte și Alexandr Stoianoglo, candidatul la prezidențiale, care a ieșit pe locul al doilea, care a fost susținut de Partidul Socialiștilor oficial, dar neoficial și de această rețea a lui Ilan Șor, pentru că în turul doi la prezidențiale, când au rămas doar Stoianoglo și Maia Sandu, rețelei i s-a dictat la telefon să voteze împotriva Maiei Sandu, adică pentru Stoianoglo.
Astea iarăși sunt niște fapte pe care noi le-am constatat. Și deja incidentul menționat acolo, cumva însărcinarea pe care au primit-o acești, troli din rețea pentru a-l ataca pe Ion Ceban s-a întâmplat cred că la începutul acestui an, prin luna februarie și, nu-mi amintesc foarte exact, trebuie să verific, dar cel care a dat această însărcinare, o vorbitor de rusă și putem presupune că e chiar din Rusia, a explicat că Ion Ceban merită să fie cumva atacat, pentru că el nu a candidat la prezidențiale, iar dacă el ar fi candidat, am fi avut astăzi un alt președinte. Astea sunt explicațiile lor. Deja, care a fost scopul real? Cred că putem doar presupune. Eu, eu vă spun acum faptele pe care le-am văzut și pe care le-am și arătat în investigație.
Adrian Dumitru: Din interacțiunile dumneavoastră cu ceilalți membri de pe grup, cei care făceau aceste postări de propagandă, care publicau de două-trei ori pe zi sau de trei ori pe săptămână, ce fel de oameni ajung acolo? Cum sunt ei recrutați?
Natalia Zaharescu: Era vorba de aceiași activiști ai Blocului Victorie, care au fost recrutați încă anul trecut. N-am comunicat tocmai direct cu ei, dar era vorba despre oameni care probabil iarăși au intrat în acest joc cu speranța de a primi niște bani. Pentru că mereu apăreau discuțiile despre bani în acele instruiri despre rețelele sociale.
Oamenii întrebau dacă vor fi sau nu plătiți și li se explica că deocamdată nu. Ca abia ulterior să fie selectat un grup mai mic de persoane care să primească bani direct de la Moscova, așa cum li s-a promis. Dar da, această rețea s-a creat în baza oamenilor Blocului Victorie, care... Se știe cumva că se bazeau în mare parte pe oameni mai în vârstă, pe oameni care au poate niște nostalgii după Uniunea Sovietică și care au poate o sensibilitate la propagandă, pentru că poate nu au educația și cultura politică necesară.
Adrian Dumitru: Păreau să existe și oameni care făceau asta din convingere, nu neapărat pentru beneficiul bănesc pe care îl primeau de la ruși?
Natalia Zaharescu: Da, erau și oameni care cel puțin doreau să pară niște elevi silitori și să îndeplinească toate însărcinările și să spună că fac asta pentru țară și vreau să creadă în ceea ce spun. Dar iarăși, noi am văzut că rețeaua s-a bazat și s-a ținut foarte mult, pe bani. Deci ăsta este motivul pentru care a existat această rețea și încă există.
Adrian Dumitru: Se întâmpla să fie dați oamenii afară, poate pentru că nu făceau suficient sau pentru că nu respectau ce li se dicta?
Natalia Zaharescu: N-am observat o asemenea situație, dar atunci când s-au revoltat, li s-a spus așa, foarte dur și clar: „Dacă nu vă place, trebuie să înțelegeți foarte bine din ce partid faceți parte și noi suntem aici ca să îndeplinim niște însărcinări, nu să facem ceea ce ne place”. Deci oamenii nu prea aveau de ales dacă voiau să rămână în această structură. Trebuiau doar să, respecte și să îndeplinească însărcinările cu exactitate.
Adrian Dumitru: Momentul de revoltă a fost la episodul cu Ion Ceban și cu susținerea față de el.
Natalia Zaharescu: Da.
„Oamenii erau manipulați chiar și în interiorul rețelei”
Adrian Dumitru: Au mai fost și alte momente în care așa-zișii activiști au avut momente în care să fie în dezacord cu acei curatori?
Natalia Zaharescu: Da. A fost un moment în care cineva, spunea că noi suntem dezamăgiți și oamenii pe care eu i-am adus în rețea sunt dezamăgiți pentru că nu și-au primit banii care le-au fost promiși. Și cum să facem noi acum postări și texte frumoase dacă oamenii nu cred în asta? Pentru că au fost lăsați baltă, pentru că pe finalul campaniei electorale, anul trecut, autoritățile noastre au limitat destul de puternic accesul la aceste conturi din banca rusească și mulți nu și-au putut ridica banii sau nu știu, nici nu știu dacă au mai fost transferate acele sume.
Și, iarăși, o altă curatoare le-a spus: „Trebuie să le explicați că faceți asta pentru viitorul vostru și al țării voastre și că trebuie să faceți asta doar pentru bani. Pentru că dacă noi v-am dat o mie de lei și vine Europa și vă dă două mii de lei, asta înseamnă că veți face deja ce vă zice Europa. Adică iarăși se juca foarte subtil pe aceste, emoții ale oamenilor, te manipula chiar și în interiorul rețelei pentru a scoate ulterior aceste manipulări pe rețelele sociale.
Adrian Dumitru: Care erau sumele de bani pe care le primeau „activiștii”?
Natalia Zaharescu: Deci, în perioada cât am fost eu acolo nu s-au dat bani și eu personal nu am reușit să primesc acești bani, nici nu au menționat sumele care urmau să fie plătite doar spuneau că dacă veți îndeplini sarcinile sută la sută, veți primi toată suma. Dacă veți îndeplini pe jumătate, veți primi jumătate de sumă, iar dacă veți îndeplini doar foarte puțin, nu veți primi nimic.
Adrian Dumitru: Deci, practic oamenii nici măcar nu știau pentru câți bani fac lucrurile respective. Era pur și simplu o chestiune de încredere.
Natalia Zaharescu: Exact. Da.
Adrian Dumitru: Spuneți-mi despre acea bancă din Rusia unde ar fi trebuit să se vireze acei bani? Ea funcționează în Republica Moldova, banii pot fi retrași de acolo sau practic activiștii trebuiau să plece la Moscova ca să scoată banii?
Natalia Zaharescu: Banca se numește Promsvyazbank în limba rusă și este o bancă apropiată de Ministerul Apărării din Federația Rusă. Ilan Șor a reușit să obțină această înțelegere cu această bancă pentru transferurile acestor sume aici, în Republica Moldova. Și asta s-a început mai demult, nu anul trecut, în preajma campaniei electorale, dar și mai devreme, când el le-a promis și chiar a transferat mai multe sume de bani, locuitorilor din regiunea Găgăuzia, acolo unde Șor controlează foarte multe instituții.
Și el a spus că uite, eu sunt aici, în Rusia, și eu vă trimit vouă bani, pentru ca să vă ajut din partea Rusiei și oamenii primeau acești bani, destul de lejer. Ulterior, în jurul campaniei electorale, autoritățile noastre au limitat accesul, astfel că nu pot fi scoși acești bani decât în regiunea transnistreană și astfel se opera. Am și arătat în investigația precedentă partea în care partea care a fost realizată de colega mea, Măriuța Nistor, cum banii activiștilor erau transferați pe contul unuia dintre ei. Persoana mergea în regiunea transnistreană, scotea bani în numerar și venea la Chișinău și împărțea, iar unii își luau și comisioanele proprii pentru acest efort.
Deci la oameni nu ajungea toată suma de pe conturi. Vă spuneam că pe final de campanie electorală nu s-a mai reușit ca oamenii să aibă acces, pentru că pentru că pentru a putea să-ți verifici acest cont, trebuie să îți vină un SMS. Iar autoritățile noastre au limitat acest lucru și acest SMS nu mai vine și deci nu am mai putut accesa. Și chiar și în această rețea în care m-am infiltrat anul acesta, pentru activitățile astea online, se discuta și oamenii se plângeau că nu pot accesa această aplicație pe care o aveau în telefoane. Practic, ca să intri în această rețea, urma să te înregistrezi printr-un chatbot în Telegram în care să dădeai datele personale, iar pe baza acestor date personale ți se deschidea un cont în această bancă rusească.
Deci, fără ca persoana să fie prezentă fizic acolo se deschideau, iar nouă ni s-au deschis conturi pe niște nume care nu există. Așa s-a operat în campania trecută. Deja, în această campanie, pe final, se vorbea despre faptul ca plățile să nu se mai întâmple prin această bancă, pentru că există aceste dificultăți, dar să se facă plăți în criptomonedă. Și urma ca să se ajungă la o înțelegere cu cei care coordonau toate activitățile, să-i convingă să se treacă la astfel de plăți deja.
Adrian Dumitru: Aveți niște reacții în Republica Moldova de la liderii acestui bloc electoral? Au spus ceva legat de aceste dezvăluiri? S-au scuzat într-un fel?
Natalia Zaharescu: Noi le-am cerut o reacție înainte de publicarea investigației. Nu ne-au răspuns, nu au dorit să răspundă la întrebări. Pe câțiva cu cineva care este acum la Moscova, Marina Tauber, deputată și una dintre ajutoarele principale ale lui Ilan Șor, a promis că va reveni cu o reacție. Nu a revenit. Iar aici, pe loc, câțiva exponenți, când i-am întrebat despre asta, au început să lanseze ei, la rândul lor, niște acuzații foarte similare cu narativele promovate de conturile acestea din rețea împotriva „actualei guvernări”, împotriva integrării europene, împotriva USAID și împotriva presei independente. Deci, incluzând, inclusiv răspunzând despre faptul că nu ar cunoaște despre aceste activități.
Activiștilor li s-a dat însărcinare să „danseze lângă brad”
Adrian Dumitru: Povestiți-ne un pic despre momentul acela cu flashmob-ul, pentru că a părut un moment foarte straniu. Ce instrucțiuni li s-au dat activiștilor, mai exact ce trebuiau să facă?
Natalia Zaharescu: Era în perioada sărbătorilor de iarnă, iar scopul acestui flashmob a fost ca conturile din această rețea să își extindă impactul pe TikTok, mai ales, și li s-a dat o însărcinare să se filmeze dansând lângă brad, lângă o masă de sărbătoare, folosind o linie melodică, pe care ei, la fel, au pus-o la dispoziție, și să transmită niște mesaje de propagandă, precum ce și-ar dori de sărbătorile de iarnă, nu și-ar dori nici iPhone, nici un automobil nou, de exemplu, dar își doresc gaz ieftin sau gaz cu un leu, pensii pentru pensionari, pensii mai mari, alegeri corecte și interzicerea comunității LGBT.
Deci astea au fost patru mesaje, mesaje ale Blocului Victorie, de fapt, așa spuneau și curatorii din Rusia. Și astfel urma să se producă un impact cât mai mare. Sute de conturi pe TikTok să publice practic pe parcursul acelui interval foarte scurt de câteva zile, același tip de flashmob—de conținut conținut, același tip de clipuri video și pe aceeași linie melodică și cu același mesaj. Încercând, astfel, să, nu știu, să înșele vigilența celor care urmăresc asemenea rețele, care să creadă că, uite, e un videoclip pur și simplu distractiv, dar poate să consume vrând-nevrând mesaje propagandistice.
Adrian Dumitru: Deci mai degrabă intenția era să păcălească algoritmul rețelelor sociale, pentru a părea că conținutul nu este problematic.
Natalia Zaharescu: Exact. Și asta probabil au încercat să facă, da. Să arate că asta ar fi inițiativa oamenilor, fiecare în parte și-ar dori să danseze și să transmită același mesaj.
Adrian Dumitru: În România, de câteva luni, de mai multe luni, de fapt, TikTok fiind principala sursă de propagare a dezinformării rusești, am tot văzut o mulțime de clipuri, în general fabricate cu inteligență artificială, în care, de exemplu, apare Palatul Parlamentului din București în flăcări și pe fundal se aud sirene, începe războiul și așa mai departe. Recent a fost un mare fake news cu faptul că România ar urma, în data de 3 septembrie, să intre în război de partea Ucrainei și așa mai departe. Genul acesta de postări, de imagini video fake făcute cu inteligența artificială, deep fake au plecat și de pe acest grup?Ați văzut să fie trimise și pe acest grup?
Natalia Zaharescu: Da, da, s-au folosit, dar deja am putut să urmăresc asta după ce am ieșit, după ce am fost dat afară din această rețea, am putut să văd câteva dintre postările pe care le făceau și da, făceau imagini cu Maia Sandu trucate, de exemplu, sau cu alte fețe de politicieni. Dar chiar și atunci când eram în rețea, oamenii erau sfătuiți să își formuleze textele cu inteligența artificială pentru ca să transmită aceleași idei, dar formulate cumva diferit, astfel încât iarăși să păcălească algoritmii și să nu se înțeleagă că ar fi, de fapt, o campanie concertată.
Adrian Dumitru: În general, acești activiști aveau mai multe conturi de pe care postau sau postau de pe un singur cont. Cum se făcea toată operațiunea?
Natalia Zaharescu: De bază trebuia fiecare să aibă câte un cont așa-numit „de lucru". Ei foloseau termenul ăsta. Li s-a spus să aveți trei conturi de care nu vă este milă. Adică dacă le pierdeți, dacă le sunt blocate, cum anticipau că ar putea fi blocate, să nu le fie milă că le pierd.
Ei au mers în special pe două rețele și, astfel, fiecare activist trebuia să aibă cel puțin un cont de lucru pe Facebook și unul pe TikTok. O a treia rețea era un plus, un avantaj dacă aveai un cont pe Instagram, de exemplu, sau pe o altă rețea.
Cel puțin în perioada când eu eram acolo, ni s-a spus despre un singur cont, dar care trebuia să pară unul autentic, adică să fie convingător, să pară că acolo stă un om. Într-adevăr, stătea în spatele fiecărui cont un om real, dar identitatea lui era ascunsă, era o identitate falsă. Dar acest cont trebuia să arate că omul are interese, pasiuni și, printre altele, și niște opinii politice pe care, iată, le împărtășește cu urmăritorii săi.
Postacilor li se promiteau „mere” și „bomboane”
Adrian Dumitru: Intensitatea cea mai mare a postărilor era pe care rețea? Pe TikTok? Pare că Instagram și Facebook erau cele mai puțin penetrate, ca să zic așa.
Natalia Zaharescu: Se mergea simultan pe Facebook și pe TikTok. Deci însărcinările, fiecare însărcinare era cu un mesaj pe Facebook și unul pe TikTok. Se și dădeau de pe niște conturi speciale exemple. Iată, ca pe exemplul ăsta îl preluați și îl puneți la voi pe Facebook, exemplul ăsta pe TikTok. Adică aceleași mesaje, dar adaptate pentru rețele, da? Pe Facebook mai mult text, pe TikTok mai mult conținut video sau fotografii. Ei au și menționat că prezența Blocului Victorie este mai redusă pe aceste rețele, astfel că ei își propun să crească vizibilitatea anume pe aceste două rețele, Facebook și TikTok.
Adrian Dumitru: Spuneți-ne despre acele eufemisme ca să le zic așa. Am văzut mere, mai era un, încă unul, îmi scapă acum...
Natalia Zaharescu: Bomboane.
Adrian Dumitru: Bomboane, exact. Ce reprezentau aceste eufemisme? Erau practic discurs mascat referitor la banii pe care urmau să îi primească?
Natalia Zaharescu: Da, exact. Pentru bani, pentru au folosit mai multe termene, se foloseau cuvântul bonusuri. Da, adică primești un bonus pentru lucrul tău, asta însemnând desigur bani și mere și bomboane. E cumva metaforic vorbind, e o metaforă acest cuvânt „măr" aici, în Republica Moldova, Ilan Șor și-a început activitatea ca politician, creând o rețea de magazine sociale în care a colectat datele personale ale persoanelor în vârstă, în mare parte, care își făceau carduri ca să poată cumpăra de acolo, de la acele așa-numite magazine sociale, produse mai ieftine.
Și, practic, pe asta și-a bazat rețeaua Ilan Șor și pe datele personale pe care le-au dat aceste persoane și pentru că și denumirea acestor magazine era și este în continuare, pentru că ele încă există în Republica Moldova, este „Merișor", care conține și numele lui Șor în denumire. Respectiv și aceste mere și bomboane iarăși, sunt foarte specifice pentru această rețea.
Aceste denumiri au gândit cumva foarte poetic, într-un fel, aceste cuvinte și acești termeni. Este amuzant că în 2022 n-am mai făcut o investigație despre această rețea. La fel, o investigație sub acoperire când am putut să dovedim că oamenii care erau chemați la proteste masive de partidul Șor erau plătiți și atunci ei au folosit termenul de colăcei pentru-pentru bani. Deci folosesc tot felul de cuvinte ca să nu se deconspire.
Adrian Dumitru: Cum s-au schimbat tacticile de atunci, de la, de când ați făcut prima-primă investigație în 2022? Vedeți o evoluție sistematică?
Natalia Zaharescu: Da. Sigur, da. Ei și-au îmbunătățit abordările de fiecare dată. Atunci, în 2022, erau, plățile erau mai pe față, ajungeau banii mai ușor în Republica Moldova. Banii, atunci, i-am primit în centrul orașului Orhei, pentru că acolo am fost să facem investigația. Ne-a dat o persoană în mână, cash.
Ulterior, ei au început să aducă banii, de exemplu, în preajma campaniei electorale prezidențiale de anul trecut. Tactica era să umple câteva avioane cu oameni, să îi ducă la Moscova, să le dea suma care poate fi trecută legal, fără a putea fără a fi necesar să fie declarată de până la 10.000 de euro și să intre cu avionul înapoi plin cu oameni. Deci așa se aduceau banii din Rusia.
După ce aceste tactici au fost descoperite și sancționate de autorități, banii confiscați au fost și s-a apelat la această bancă rusească. Iar după ce banca rusească iarăși nu poate, iar aceste metode iarăși nu-nu mai funcționează aici, vedem că se orientează către criptomonede. Deci tacticile se schimbă și ei sunt foarte inventivi și e clar că există resurse mari pentru aceste operațiuni aici, în Republica Moldova.
Adrian Dumitru: După așa zisa dumneavoastră eliminare de pe aceste grupuri, ați mai urmărit activitățile rețelei? Ce se întâmplă acum, după momentul în care dumneavoastră ați fost eliminată de acolo? Recunoașteți, de exemplu, conturi care erau acolo cu dumneavoastră și care făceau propagandă?
Natalia Zaharescu: Da, da, le am, le urmăresc în continuare. Unele sunt foarte active și vedem. Recunosc tiparul acestor postări și este clar că sunt în continuare în rețea. Unele sunt blocate, foarte puține, nu au activitate deloc. Dar da, conturile sunt, cel puțin zilele trecute erau destul de active. Și promovează în continuare narațiunile anti-europene și pro-rusești.
Adrian Dumitru: Doamna Zaharescu, vă mulțumesc foarte mult. A fost o discuție foarte informativă. Rămâne să ne mai auzim și cu alte ocazii, dacă va mai fi nevoie.
Natalia Zaharescu: Vă mulțumesc!
Ştiri video recomandate
