România a luat măsuri eficiente în vederea corectării deficitului, dar continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, întrucât vulnerabilităţile sale rămân grave, a precizat Comisia Europeană, miercuri, relatează Agerpres. De exemplu, colectarea TVA este la cel mai scăzut nivel din UE, în timp ce inflaţia este la cea mai ridicată cotă din spaţiul european. Comisia Europeană a avertizat, de asemenea, că criza politică pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală de care România are nevoie.
Comisia Europeană a aprecizat că România şi-a respectat satisfăcător angajamentele, dar situaţia fiscală rămâne „fragilă". De asemenea, criza politică pune în pericol consolidarea fiscală necesară pentru 2026 și pentru următorii ani, atrag atenţia oficialii de la Bruxelles.
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, pachetul de primăvară al semestrului european 2026. În document, CE a precizat că România, alături de Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia şi Slovacia au luat măsuri eficiente pentru a corecta deficitul excesiv și, prin urmare, nu este necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv la această etapă.
Așadar, procedura de deficit excesiv pentru România este suspendată.
Comisia Europeană critică dur România
Executivul European a evaluat existenţa unor dezechilibre macroeconomice pentru cele şapte state membre selectate pentru bilanţuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026.
Potrivit Bruxelles-ului, în ultimul an, vulnerabilităţile au evoluat în mod diferit de la un stat membru la altul şi s-au redus în mai multe cazuri, în timp ce incertitudinea a crescut recent.
Se estimează că Grecia, Ţările de Jos şi Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilităţile lor macroeconomice au scăzut de-a lungul anilor. Italia, Ungaria şi Slovacia continuă să se confrunte cu dezechilibre, întrucât vulnerabilităţile lor rămân semnificative.
În cazul României însă, în raport se precizează că țara noastră continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, întrucât vulnerabilităţile sale rămân grave.
Vulnerabilitățile legate de deficitele fiscale și de cont curent s-au diminuat oarecum recent, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte.
Deficitul public a scăzut în 2025 ca urmare a eforturilor marcate de consolidare, iar o nouă scădere a deficitului este așteptată pentru 2026 și 2027. Totuși, deficitul va rămâne în continuare mare, a precizat Comisia Europeană.
Inflația de bază a fost cea mai mare din UE din ultimii ani. Creșterile cotelor TVA
în 2025 explicând doar o parte din aceasta și se așteaptă să rămână ridicată, apreciază analiștii Comisiei.
Progresul politicilor a fost semnificativ în 2025, în special în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar datorită unei înghețări a salariilor și pensiilor guvernamentale timp de doi ani și a creșterilor cotelor TVA și a altor impozite.
Privind în perspectivă, fără o consolidare fiscală viguroasă suplimentară, completată de
politici prudente privind veniturile și reforme structurale eficiente, România rămâne expusă
creșterii ratelor dobânzilor și schimbărilor în încrederea investitorilor.
Pe baza datelor furnizate de Eurostat, deficitul public general al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal impactul mai multor pachete de consolidare fiscală adoptate între decembrie 2024 și octombrie 2025.
De asemenea, potrivit Eurostat, cheltuielile totale ale guvernului general pentru apărare în România s-au ridicat la 1,5% din PIB în 2025. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2026, se preconizează că acestea vor ajunge la 1,7% din PIB în 2026 și la 1,8% din PIB în 2027.
Comisia constată că implementarea etapelor cheie ale acestor reforme și investiții, care trebuiau efectuate până la 30 aprilie 2026, pare a fi, în general, pe drumul cel bun.
Lucrările pregătitoare privind reforma sistemului de remunerare a sectorului public sunt în curs de desfășurare la nivel tehnic, iar o nouă lege este prevăzută să fie adoptată în cursul verii anului 2026.
Trebuie luate măsuri suplimentare în domeniul administrării fiscale, în special în vederea reducerii decalajului foarte ridicat de conformitate cu TVA al României.
De asemenea, se desfășoară lucrări suplimentare privind reforma impozitării proprietăților, inclusiv dezvoltarea sistemului informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, operaționalizarea structurii specializate pentru monitorizarea sistemelor de cheltuieli publice și reforma finanțării întreprinderilor.
Comisia consideră că, per total, România și-a respectat angajamentele într-un mod satisfăcător.
Colectarea TVA este la cel mai scăzut nivel din UE
Colectarea impozitelor ar trebui, de asemenea, crescută, în special prin eliminarea deficitului de TVA și a impozitului pe profit (CIT), care se situează în prezent la 30% și, respectiv, 44%, cele mai mari valori din UE.
Pe termen mediu și în conformitate cu sustenabilitatea fiscală, ar fi adecvat să se ia în considerare o reducere a sarcinii fiscale pe veniturile salariale pentru persoanele cu venituri mici, care se confruntă în prezent cu o povară relativ mare.
Un document de planificare a investițiilor, care să reflecte toate angajamentele de investiții
pe termen mediu, inclusiv cerințele lor de capital pe durata ciclului de viață, ar aduce
claritate asupra cerințelor de finanțare și a disponibilității acestora dincolo de anul bugetar anual.
Administrația publică și instituțiile slabe continuă să afecteze mediul de afaceri, notează Comisia Europeană. România se numără printre cele mai slabe performanțe în ceea ce privește sarcina de reglementare, iar 66% dintre companii consideră reglementarea
afacerilor ca un obstacol în calea investițiilor pe termen lung.
În ciuda îmbunătățirilor, disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru întreprinderi și persoane fizice este mult sub mediile UE (55% față de UE: 86%; 63% față de UE: 82%).
Șomajul în rândul tinerilor români, printre cele mai mari din UE
Participarea femeilor la forța de muncă este printre cele mai scăzute din UE (57,8% față de UE: 71,1%).
Tinerii se confruntă cu dificultăți în a intra în câmpul muncii formale, deoarece șomajul în rândul tinerilor a fost printre cele mai ridicate din UE, iar rata tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) este semnificativ mai mare decât media UE (19,4% față de UE: 11,1%).
Condițiile sociale continuă să se îmbunătățească, dar România are în continuare unul dintre cele mai mari riscuri de sărăcie sau excluziune socială din UE, sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor fiind deosebit de ridicate (32,8% față de UE: 24,2%)
UE vrea să relaxeze regulile pentru deficit
Executivul comunitar a anunţat că, în viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei şi pentru a accelera tranziţia de la combustibilii fosili ar putea solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naţionale pentru cheltuielile din domeniul apărării.
La cererea statului membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri, întreprinse începând din februarie 2026, care reduc dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi, prin urmare, sporesc securitatea şi rezilienţa Europei.
În cadrul plafonului existent (1,5% din PIB) pentru cheltuielile suplimentare pentru apărare în temeiul clauzei derogatorii naţionale, un plafon anual specific pentru perioada 2026-2028 (0,3% din PIB) şi un plafon cumulat (0,6% din PIB) pentru aceeaşi perioadă se vor aplica în mod specific măsurilor de rezilienţă energetică.
Este important de remarcat faptul că această abordare asigură faptul că toate garanţiile privind sustenabilitatea finanţelor publice rămân pe deplin în vigoare, a subliniat Comisia.
Recomandările Comisiei Europene
Pentru a consolida competitivitatea UE, pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică în următoarele domenii:
- asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi menţinerea stabilităţii macroeconomice;
- eliminarea decalajului în materie de inovare şi stimularea investiţiilor în C&D;
- reducerea barierelor de pe piaţa unică, reducerea suprareglementării, consolidarea statului de drept şi asigurarea unui cadru instituţional eficace;
- simplificarea cadrelor de reglementare şi reducerea sarcinilor administrative; accelerarea tranziţiei către o energie curată la preţuri accesibile;
- promovarea economiilor în sistemele de pensii suplimentare şi îmbunătăţirea accesului la finanţarea inovării;
- furnizarea de servicii publice simple şi digitale şi promovarea transformării digitale;
- promovarea locurilor de muncă de calitate, îmbunătăţirea echităţii pieţelor forţei de muncă şi realizarea de investiţii în capitalul uman, corelând educaţia, formarea şi competenţele cu nevoile pieţei forţei de muncă;
- combaterea sărăciei, îmbunătăţirea protecţiei sociale şi stimularea accesului la asistenţă medicală şi la îngrijire pe termen lung, precum şi a accesibilităţii acestora din punct de vedere financiar;
„Competitivitatea şi sustenabilitatea finanţelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esenţiale pentru prosperitatea, rezilienţa şi suveranitatea pe termen lung a Europei.
Recomandările de astăzi stabilesc o cale clară către aceste obiective. Calea de urmat va necesita un scop comun, determinare, adaptabilitate şi efort susţinut din partea noastră a tuturor. Comisia se angajează pe deplin să sprijine statele membre în fiecare etapă a procesului”, a declarat comisarul pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, Valdis Dombrovskis, citat în comunicat.
Eurogrupul şi Consiliul Uniunii Europene vor discuta acum documentele prezentate în pachetul de primăvară al semestrului european 2026, în vederea aprobării orientărilor oferite.
Ştiri video recomandate
