UE a dat joi startul oficial al planurilor de finanțare pentru șapte centre de calcul destinate antrenării modelelor de inteligență artificială (AI) în Europa, potrivit Politico.
Lansarea procedurii oficiale pentru șapte consorții din industrie dispuse să construiască „gigafabrici” de inteligență artificială (AI) onorează o promisiune făcută anul trecut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la un summit dedicat AI, de a ajuta Europa să recupereze decalajul în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Companiile de AI au nevoie de cantități uriașe de putere de calcul pentru a antrena modele avansate, ceea ce alimentează eforturile de construire a unor centre de date specializate. Obiectivul UE este să sprijine patru centre de date mai mici, fiecare având între 25.000 și 75.000 de cipuri specializate pentru AI, precum și trei centre mai mari, fiecare cu o capacitate de 40.000 până la 100.000 de cipuri.
Comisia va selecta ofertele câștigătoare până la începutul anului viitor, după care companiile vor avea 18 luni pentru a construi centrele. Cei care optează pentru un proiect de dimensiuni mai mici ar putea primi până la 1 miliard de euro în finanțare publică, în timp ce proiectele mai mari ar putea beneficia de până la 2 miliarde de euro.
UE a instituit „cel mai mare parteneriat public-privat” pentru a asigura finanțarea, a declarat joi un înalt oficial al Comisiei Europene pentru jurnaliști. Comisia a alocat până acum 1 miliard de euro și prevede încă 4 miliarde de euro în următorul buget pe termen lung al UE, deși a recunoscut că această din urmă sumă rămâne incertă în contextul negocierilor bugetare aflate în desfășurare.
Investiții de 30 de miliarde de euro
Finanțarea publică nu ar trebui să depășească 35% din investiția totală, iar Comisia susține că, împreună cu fondurile private, valoarea totală a investițiilor ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro.
Eurodeputații și reprezentanții industriei au ridicat întrebări cu privire la aceste planuri, inclusiv dacă va exista suficientă cerere din partea companiilor de AI pentru puterea de calcul generată de centrele de date și dacă acestea vor perpetua dependența de tehnologia străină, în condițiile în care cipurile avansate de calcul sunt produse exclusiv în Statele Unite.
Înaltul oficial al Comisiei a respins aceste critici, afirmând că infrastructura existentă este deja „saturată din punctul de vedere al cererii”.
Oficialul a recunoscut că furnizorii americani de cipuri pentru AI, precum Nvidia, sunt „omniprezenți”, dar a spus că alți furnizori ar putea contribui la următoarea etapă de modernizare a facilităților.
Pentru a beneficia de sprijin, consorțiile trebuie să aibă susținerea a cel puțin unui guvern național. Germania, Grecia, Portugalia, Italia și Spania susțin eforturile de construire a centrelor de date mai mari, în timp ce Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța și Polonia concurează pentru proiectele de dimensiuni mai mici.
Proiectele ar putea întâmpina opoziție la nivel local, pe fondul îngrijorărilor legate de creșterea consumului de energie și apă al centrelor de date, pe măsură ce boomul global al inteligenței artificiale ia amploare.
Oficialul Comisiei a declarat: „Solicităm ofertanților să documenteze (...) modul în care vor implementa această tehnologie într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere energetic.”
Proiecte privind fabricile AI în România
În România, prima fabrică de inteligență artificială, RO AI Factory, un proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, potrivit directorului general al institutului, Adrian-Victor Vevera.
„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing.
Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona. Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem", a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”.
Potrivit acestuia, ICI Bucureşti a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi a lansat invitaţii către sectorul privat, public, de cercetare şi academic pentru parteneriat.
„Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie", a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.
Gigafabrică de AI în regiunea Mării Negre
În paralel, România ar putea găzdui și o gigafabrică de inteligență artificială destinată întregii regiuni a Mării Negre. Ministerele Energiei și Finanțelor, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, au lansat în iunie procedura de selecție a liderului consorțiului care va coordona dezvoltarea proiectului Black Sea AI Gigafactory Romania, una dintre cele mai ambițioase investiții ale României în infrastructura de inteligență artificială.
Proiectul este gândit să fie finanțat și operat de sectorul privat, în timp ce rolul statului va fi limitat la facilitarea implementării și la eventuale măsuri de reducere a riscurilor, cu respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat.
Documentul exclude, în această etapă, existența unor garanții guvernamentale privind veniturile, preluarea de capacitate, prețul energiei sau injecții directe de capital din partea statului. Orice eventual sprijin financiar va fi analizat ulterior, în funcție de necesitățile proiectului și de cadrul legal european.
Autoritățile confirmă că proiectul va fi dezvoltat etapizat. Prima fază urmărește implementarea unei capacități de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare echivalente, cu posibilitatea extinderii ulterioare la circa 100.000 de GPU-uri și chiar la o infrastructură energetică de peste 1 GW, în funcție de cerere și fezabilitate.
În același timp, Guvernul nu impune o anumită tehnologie sau un anumit furnizor, menționând că sunt acceptate soluții neutre din punct de vedere tehnologic și comercial.
Deși coridorul Cernavodă–Constanța este indicat ca locație preferată datorită accesului la energie, conectivitate și infrastructură, autoritățile precizează că amplasamentul final nu este încă stabilit. Consorțiile participante pot propune și alte locații din România, dacă acestea oferă condiții competitive pentru dezvoltarea proiectului.
În ceea ce privește alimentarea cu energie, statul nu garantează în acest moment contracte preferențiale cu producători precum Nuclearelectrica și nici tarife speciale de racordare la rețea. Aceste aspecte vor fi negociate și analizate în etapele următoare ale proiectului.
Guvernul precizează că, în etapa actuală a procedurii pentru Black Sea AI Gigafactory, nu oferă și nu garantează niciun preț al energiei electrice pentru viitorul centru de date și nici nu solicită ofertanților să prezinte contracte sau angajamente ferme de alimentare.
