Modelele AI chinezeşti câştigă tot mai mult teren. Dar companiile din spatele lor nu au o strategie clară prin care să transforme acest succes în bani, scrie The New York Times.
Cele mai importante companii de tehnologie din China lansează constant modele de inteligenţă artificială care se ridică aproape la nivelul celor mai bune sisteme din lume. Toate se lovesc însă de aceeaşi problemă: economia nemiloasă care stă în spatele acestei tehnologii.
Companiile AI chinezeşti au încercat abordări diferite pentru a strânge destui bani cât să susţină cheltuielile uriaşe implicate de construirea sistemelor de inteligenţă artificială.
Start-up-uri precum DeepSeek şi Moonshot AI au atras miliarde de la investitori. Alibaba, gigantul AI al Chinei, a început să taxeze utilizatorii pentru accesul la cele mai bune modele ale sale. ByteDance, compania-mamă a TikTok şi ea însăşi o forţă în domeniul AI, a lansat un sistem de preţuri pe niveluri, în speranţa că îi va determina pe oameni să plătească mai mult pentru utilizarea celor mai avansate modele ale sale.
Pentru a construi modele AI de ultimă generaţie, companiile din domeniu au nevoie constant să cumpere cipuri de calcul puternice – suficiente cât să construiască modelele, plus altele pentru a testa îmbunătăţirile şi încă altele pentru a se asigura că sistemele funcţionează pentru utilizatori din întreaga lume. Companiile trebuie totodată să construiască sau să închirieze spaţiu în centre de date care găzduiesc toată această putere de calcul.
Companiile AI chinezeşti nu sunt singurele care se confruntă cu această economie dură. Şi rivalii lor uriaşi din Silicon Valley, de la OpenAI şi Anthropic până la Google, investesc în AI mai mult decât câştigă din el.
Pentru companiile chinezeşti, provocarea este amplificată de un paradox central al modului în care ţara abordează dezvoltarea inteligenţei artificiale. Cele mai importante sisteme AI din China sunt open-source sau cu greutăţi deschise (open weight). Acest lucru le-a accelerat dezvoltarea – întreaga industrie câştigă atunci când fiecare companie îşi împărtăşeşte public munca.
Abordarea open-source a Chinei a dat naştere unui teren aglomerat de start-up-uri inovatoare şi extrem de competitive, care oferă toate sisteme la costuri reduse.
Aşa se face că încercările de a creşte veniturile prin taxarea mai scumpă a accesului la anumite modele pot alunga clienţii. Consumatorii chinezi atenţi la preţ – firme şi persoane deopotrivă – trec rapid de la o platformă la alta în căutarea unor instrumente AI ieftine.
În timp ce companiile AI chinezeşti caută modele de afaceri sustenabile, cheltuielile sunt mari, iar veniturile mici, spune Richard Lin, vicepreşedinte al companiei Datastrato din Silicon Valley.
„Peste doi sau trei ani, tot vom încerca să ne dăm seama cum pot marile modele să facă bani”, a spus el.
Preţurile mici au ajutat firmele chinezeşti să câştige utilizatori, inclusiv în Silicon Valley, unde multe companii depind de aceste sisteme mai accesibile. Şi totuşi, companiile chinezeşti s-au chinuit să transforme numărul uriaş de utilizatori din întreaga lume în profit.
Luna trecută, start-up-ul chinezesc Z.ai a lansat un model, GLM-5.2, despre care a spus că este aproape la fel de puternic precum cel mai bun sistem al Anthropic. Mulţi dezvoltatori de software şi start-up-uri din Silicon Valley au început rapid să-l folosească, în parte pentru că era mai ieftin decât sistemele americane.
Modelele Z.ai s-au îmbunătăţit şi au devenit tot mai populare, iar veniturile companiei s-au mai mult decât dublat anul trecut. Cu toate acestea, Z.ai a pierdut aproape 700 de milioane de dolari.
La listarea la bursa din Hong Kong, Z.ai a anunţat că intenţionează să folosească cea mai mare parte a banilor pentru a-şi îmbunătăţi modelele, în principal prin achiziţionarea de mai multe cipuri. La câteva săptămâni după listare, Z.ai a spus că îşi caută parteneri cu care să împartă resursele de putere de calcul şi şi-a cerut scuze după ce utilizatorii s-au plâns de serviciul lent.
„Modelele deschise sunt o strategie de distribuţie puternică, dar nu sunt un model de afaceri complet”, a precizat Wei Sun, analist principal AI la Counterpoint Research din Beijing. „O listare la bursă poate finanţa următorul ciclu de antrenare, dar nu poate crea, de una singură, o economie sustenabilă”.
Luna aceasta, Moonshot a lansat un model numit Kimi K3, despre care compania a spus că se descurcă, la anumite sarcini, mai bine decât modelele OpenAI şi Anthropic. În doar două zile însă, compania a fost nevoită să anunţe că trebuie să nu mai accepte utilizatori noi, pentru că nu putea obţine destule cipuri de calcul cât să-i deservească.
Industria AI din China se confruntă de ani de zile cu restricţii comerciale americane care îi limitează capacitatea de a cumpăra cele mai puternice cipuri din lume. Pentru a ocoli aceste limitări, multe companii chinezeşti închiriază acces la distanţă la centre de date din afara Chinei, dotate cu cipuri avansate.
Dar start-up-urile AI chinezeşti au mult mai puţini bani pentru a cumpăra putere de calcul decât rivalii lor americani cu buzunarele adânci.
Luna trecută, DeepSeek a derulat una dintre cele mai aşteptate runde de finanţare din China, atrăgând bani de la investitori precum gigantul internetului Tencent, producătorul de baterii CATL şi fondul de stat pentru investiţii în inteligenţă artificială al ţării. DeepSeek a strâns 7,5 miliarde de dolari. În mai, Moonshot a strâns 2 miliarde de dolari.
Prin comparaţie, Anthropic a atras 65 de miliarde de dolari numai în luna mai.
Firmele de tehnologie chinezeşti au mult mai puţin capital, însă directorii şi investitorii din domeniul tehnologic american se tem că împingerea Chinei spre open-source ameninţă să dea peste cap economia producţiei de inteligenţă artificială.
Start-up-urile AI chinezeşti spun că anii de controale la export le-au împins să folosească cipurile cât mai eficient cu putinţă, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării ideea care a motivat o mare parte a investiţiilor globale în AI: aceea că realizarea unor sisteme de inteligenţă artificială de vârf va necesita mereu investiţii tot mai mari în cipuri şi centre de date.
Acum, în Statele Unite se poartă o dezbatere aprinsă care ar putea îngreuna şi mai mult obţinerea de profit de către companiile AI chinezeşti.
Companii de frunte din Silicon Valley, printre care Anthropic şi OpenAI, au susţinut că firmele chinezeşti au extras în mod necorespunzător date din sistemele lor AI pentru a accelera dezvoltarea modelelor chinezeşti. Unele companii de tehnologie şi investitori americani vor ca Washingtonul să limiteze accesul la modelele open-source chinezeşti, spunând că acestea ar putea fi o ameninţare dacă ajung pe mâini greşite.
Kevin Xu, fondatorul Interconnected Capital, un fond speculativ care investeşte în tehnologii AI, a precizat că „multe start-up-uri din Silicon Valley se bazează pe modele cu greutăţi deschise atât pentru a-şi personaliza produsul, cât şi pentru a nu fi nevoite să plătească preţurile mari cerute de OpenAI şi Anthropic”.
Aceste companii de tehnologie americane au fost o sursă importantă de venituri pentru multe firme AI chinezeşti. Dacă sunt tăiate din ecuaţie, acestea riscă să piardă acea sursă.
