Lemnul este unul dintre principalele motive pentru care milioane de copaci sunt tăiați în întreaga lume. În Japonia însă, o țară recunoscută pentru accentul pus pe sustenabilitate, există o tehnică străveche de silvicultură numită Daisugi, care permite recoltarea lemnului fără doborârea arborelui.
Metoda a apărut în jurul secolului al XIV-lea, în prefectura Kyoto. Silvicultorii tund cu grijă arborii astfel încât aceștia să continue să crească și să producă noi trunchiuri drepte, care pot fi recoltate ulterior pentru lemn, potrivit Times of India.
Daisugi a fost dezvoltată pentru a răspunde cererii tot mai mari de lemn de construcție. Cum suprafața disponibilă pentru plantarea cedrilor era limitată, japonezii au găsit o soluție ingenioasă: au făcut ca un singur copac să producă lemn în mod repetat, timp de sute de ani.
Astăzi, în contextul în care tot mai multe țări caută soluții pentru reducerea defrișărilor, această metodă tradițională este privită ca un exemplu de gestionare sustenabilă a pădurilor.
Cum a apărut metoda Daisugi
Pădurile absorb dioxid de carbon, purifică aerul și apa, oferă habitat pentru numeroase specii și susțin mijloacele de trai ale milioane de oameni.
Cu toate acestea, ele continuă să dispară într-un ritm alarmant.
Potrivit revistei Lampoon, la nivel mondial se pierde în fiecare minut o suprafață de pădure echivalentă cu aproximativ 30 de terenuri de fotbal, din cauza exploatărilor forestiere și a defrișărilor.
Din 1990 până în prezent, planeta a pierdut peste 80 de milioane de hectare de pădure primară, iar în ultimele trei decenii suprafața totală împădurită s-a redus cu aproximativ 178 de milioane de hectare, o zonă comparabilă cu dimensiunea Libiei.
Cu secole în urmă, și Japonia s-a confruntat cu o criză a lemnului.
Regiunea muntoasă Kitayama, situată la aproximativ 20 de kilometri nord-vest de Kyoto, are versanți abrupți și foarte puțin teren potrivit pentru plantarea cedrilor.
În același timp, construcțiile din lemn deveneau tot mai populare, iar cererea pentru bușteni lungi și perfect drepți, utilizați la casele tradiționale de ceai japoneze, era în continuă creștere.
Pentru a răspunde acestei nevoi, silvicultorii locali au dezvoltat metoda Daisugi.
Cum funcționează tehnica Daisugi
Numele Daisugi poate fi tradus prin „cedru-platformă”.
Tehnica seamănă într-o anumită măsură cu arta bonsaiului, deoarece presupune tunderea atentă a copacului.
Diferența este că, în timp ce bonsaiul urmărește menținerea arborelui la dimensiuni reduse, Daisugi stimulează dezvoltarea mai multor lăstari înalți și perfect drepți.
Silvicultorii încep prin îndepărtarea ramurilor unui cedru matur, lăsând doar partea superioară a coroanei.
Astfel se formează o platformă aproape plană, din care încep să crească vertical numeroși lăstari noi.
În următorii ani, aceștia sunt ghidați cu ajutorul unor bețe din bambus și al frânghiilor, pentru a se dezvolta cât mai drept.
La fiecare doi ani, muncitorii elimină manual ramurile laterale, păstrând doar creșterea din vârf. În acest fel, trunchiurile rămân netede, fără noduri mari și cu o formă uniformă.
După aproximativ 20 de ani, aceste trunchiuri verticale sunt recoltate.
Arborele principal nu este tăiat, rămâne sănătos și începe să producă o nouă generație de lăstari, care vor putea fi recoltați în viitor.
Un singur copac poate produce lemn timp de sute de ani
Cel mai mare avantaj al metodei Daisugi este că arborele-mamă continuă să trăiască după fiecare recoltare.
În loc să producă un singur trunchi pe parcursul vieții, un singur copac poate genera zeci sau chiar sute de trunchiuri utilizabile, de-a lungul mai multor generații.
Arborele poate continua să producă lemn timp de 200 până la 300 de ani, înainte ca productivitatea să înceapă să scadă.
Unele exemplare de Daisugi au ajuns, după secole de creștere, la un diametru al bazei de aproximativ 15 metri.
Lemnul obținut prin această metodă este cunoscut sub denumirea de taruki.
Buștenii perfect drepți și uniformi au devenit extrem de apreciați pentru construirea acoperișurilor și grinzilor caselor tradiționale de ceai din Japonia.
Lemn mai rezistent decât cel obișnuit
Cedrul cultivat prin metoda Daisugi are proprietăți speciale.
Potrivit studiilor, acest lemn este de aproximativ două ori mai dens și mai rezistent decât cedrul obișnuit și oferă o flexibilitate cu circa 40% mai mare.
Aceste caracteristici îl făceau ideal pentru construcțiile tradiționale japoneze, în special pentru acoperișuri.
Totuși, metoda are și limite.
Cedrul din regiunea Kitayama este un lemn moale și nu reprezintă cea mai bună alegere pentru multe dintre structurile moderne care trebuie să suporte sarcini mari.
În plus, tehnica necesită muncitori foarte bine pregătiți, tăieri realizate cu mare precizie și ani întregi de întreținere înainte ca lemnul să poată fi recoltat.
