Campania de investiții a Beijingului în Maroc și Turcia deschide noi rute către piața UE, obligând Bruxelles-ul să își pregătească răspunsul. Însă setul său de instrumente de apărare comercială se confruntă cu mai multe piedici, potrivit Euronews.
Întrucât un val de importuri chinezești ieftine a inundat UE în ultimii ani, Bruxelles-ul se confruntă acum cu o nouă provocare: noi rute de import care trec prin Maroc și Turcia, țările vecine ale UE, unde Beijingul poate valorifica acordurile comerciale fără taxe vamale cu blocul comunitar.
Investind masiv în aceste țări, China încearcă să eludeze barierele comerciale ale UE, inclusiv taxele suplimentare impuse de UE asupra unor produse precum vehiculele electrice, și să își canalizeze supracapacitatea industrială către piața europeană.
Factorii de decizie politică europeni se pregătesc acum pentru o creștere a numărului de bunuri chinezești ieftine care intră fără taxe vamale prin aceste țări-poartă, datorită unui acord de asociere care liberalizează comerțul cu Marocul și unei uniuni vamale care leagă Turcia de UE.
Comisia Europeană a lansat negocierile cu Beijingul în iunie, în încercarea de a reechilibra o relație comercială care a lăsat UE cu un deficit de 1 miliard de euro. Cu toate acestea, nu este garantat că va obține rezultate concrete până în octombrie - termenul limită stabilit de comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič.
Bruxelles-ul a precizat deja că este pregătit să implementeze noi măsuri unilaterale de apărare comercială. Însă Beijingul devine din ce în ce mai priceput în a ocoli instrumentele comerciale tradiționale ale UE, în special tarifele de apărare comercială.
Cum încearcă Beijingul să ocolească taxele
Strategia sa de eludare este acum să treacă prin Maroc și Turcia, care devin noua linie frontală în lupta comercială a UE cu China.
În ultimii patru ani, aceste investiții au atins un record de 6 miliarde de dolari în Maroc și 2 miliarde de dolari în Turcia, potrivit Rhodium Group, un furnizor independent de cercetare.
Cairo atrage, de asemenea, bani chinezi, cu 6 miliarde de dolari investiți numai în 2025. Dar produsele chinezești fabricate în Egipt sunt exportate în principal în SUA și țările din Golf.
În Maroc, Beijingul a investit într-un întreg ecosistem de producție a vehiculelor electrice (EV). „Există o tendință autentică pe termen lung care a început după COVID-19. Vedem companii chineze care își stabilesc operațiuni în țară pentru a fabrica bunuri cu valoare adăugată mare”, a declarat pentru Euronews Armand Meyer, expert la Rhodium Group.
Producătorul chinez de baterii Gotion se stabilește în țară, alături de BTR, Tinci și Huayou, care produc materiale pentru baterii, APG, un producător de frâne auto, și Sentury Tire, un producător de anvelope. Toate vor avea în curând fabrici în Maroc.
UE, care a impus taxe antisubvenție vehiculelor electrice chinezești în 2024, este îngrijorată de extinderea Chinei în țările vecine.
În Turcia, o parte din investiții vizează piața locală, în timp ce planurile de export chinezești amenință și producătorii europeni. Gigantul chinez al vehiculelor electrice BYD a primit acces preferențial pe piața turcă pentru a construi o fabrică, deși proiectul a fost suspendat deocamdată.
„Ideea era de a construi o mega-fabrică în schimbul unei scutiri de la taxele de import turcești, deoarece Turcia impune tarife vehiculelor electrice chinezești”, a spus Meyer. Producătorul chinez de electrocasnice Haier investește, de asemenea, în țară, la fel ca și Astronergy, care produce panouri solare.
Impulsul Chinei în producția de bunuri în aceste țări se întinde pe mai multe sectoare, exploatând acordurile comerciale cu UE care acoperă o gamă largă de produse.
„Acordurile de liber schimb cu Marocul și Turcia acoperă aproape toate bunurile. Prin urmare, este complicat să contracarezi strategia de export chineză”, a declarat pentru Euronews Thomas Grjebine, economist la Centrul Francez pentru Cercetare și Expertiză în Economia Mondială.
Grjebine a adăugat că China a înțeles că aceste țări pot servi drept „o bază de lucru”, investițiile crescând an de an.
„Investițiile în aceste țări-poartă reprezintă aproximativ un sfert din investițiile totale ale Chinei în Europa și Magreb”, a spus el.
Reducerea accesului Marocului și Turciei la piața UE
Cu toate acestea, în martie, Comisia a propus un proiect de lege istoric numit Legea Acceleratorului Industrial (IAA), care își propune să protejeze piața UE de concurenții străini - provocând furia Chinei.
IAA creează o preferință europeană pentru accesul la achizițiile publice și la schemele de finanțare publică ale UE, excluzând țările din afara UE în anumite condiții. China a fost vizată în special, ceea ce a dus la amenințări cu represalii din partea Beijingului.
Toate țările străine fac acum lobby pe lângă legislatorii UE, care discută proiectul de lege, pentru a fi considerate parteneri de încredere, permițând produselor lor să se califice drept „Fabricat în Europa”.
Industriile cu părți ale lanțurilor lor valorice în afara UE îndeamnă, de asemenea, europarlamentarii să includă aceste țări. Euronews a aflat că ACEA, de exemplu, care reprezintă producătorii auto europeni la Bruxelles, a făcut lobby pe lângă legislatorii UE pentru a include Marocul, unde mulți producători europeni au fabrici de producție.
„Chinezii știu foarte bine că o serie de companii și-au localizat o parte din lanțul valoric în aceste țări și fac lobby intens pentru a se asigura că Marocul și Turcia nu sunt excluse din ceea ce este considerat «Fabricat în Europa»”, a declarat europarlamentarul socialist francez Pierre Jouvet pentru Euronews.
„Aceasta face parte din strategia de investiții și de eludare a tarifelor a Beijingului”, a spus el.
Europarlamentarul face campanie pentru a exclude Marocul și Turcia din domeniul de aplicare al IAA, cu excepția cazului în care ambele țări își deschid piețele de achiziții publice către companiile din UE.
UE poate aborda dumpingul chinezesc - în cazul în care un produs este vândut sub valoarea sa normală - doar produs cu produs, precum și eludarea tarifelor atunci când părți ale mărfurilor provin din China și au fost asamblate doar în Maroc sau Turcia. Comisia evaluează de obicei valoarea adăugată generată în aceste țări înainte de a decide să sancționeze companiile chineze cu taxe.
„Ani de zile, a fost vorba în mare parte de transbordare prin aceste țări, exportatorii chinezi schimbând pur și simplu certificatul de origine, dar apărarea pieței UE a devenit acum mult mai dificilă”, a declarat pentru Euronews Laurent Ruessmann, partener la firma de avocatură RB Legal.
Ruessmann a reprezentat producătorii europeni de fibră de sticlă — ale căror produse sunt utilizate ca materiale de armare — în lupta lor împotriva importurilor ieftine din China. În cele din urmă, fibra de sticlă din China și de la companiile chineze situate în Egipt a fost lovită de taxe antidumping și antisubvenții ale UE în 2020.
Subvențiile uriașe ale Chinei
Mai recent, în 2025, Comisia a impus, de asemenea, taxe compensatorii roților de aluminiu fabricate în Maroc, după ce a concluzionat că China le-a subvenționat în mod nedrept.
Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), companiile chineze primesc de până la opt ori mai multe subvenții decât firmele occidentale.
Cu investițiile recente în Maroc și Turcia, executivul UE se confruntă cu o nouă provocare: companiile chineze înființează fabrici în străinătate, generând mai multă valoare adăugată în aceste țări decât în China.
„În aceste cazuri, Comisia nu se mai poate baza pe normele anti-eludare și trebuie să lanseze o nouă anchetă. Provocarea constă în faptul că este mult mai dificil să se dovedească existența dumpingului sau a subvențiilor neloiale, ceea ce face mult mai dificilă impunerea unor taxe suficient de mari pentru a proteja piața europeană”, a declarat Victor Crochet de la firma de avocatură Nishimura & Asahi pentru Euronews.
Analizând însă recentele hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, avocatul consideră că judecătorii UE vor permite treptat Comisiei să fie „mai agresivă” față de operațiunile chineze situate în țările vecine ale UE.
„Comisia va trebui să vină cu noi instrumente. Va încerca să împingă limitele conceptului de eludare pentru a ține pasul cu vremurile, chiar și atunci când materiile prime nu mai provin din China”, a spus Crochet.
