Cele două unități operaționale al centralei nucleare a Bulgariei, de la Kozlodui, continuă să funcționeze normal, deși apele Dunării au scăzut sever și continuă să scadă, transmite Agerpres, care citează agenția bulgară Novinite.
Nivelul neobișnuit de mic al Dunării a forțat deja Ungaria să suspende operațiunile singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, o premieră în ultimii 44 de ani.
Criza generează, de asemenea, provocări operaționale pentru centralele nucleare din alte țări de-a lungul fluviului, inclusiv în România, unde Unitatea numărul 1 de la Cernavodă a fost oprită, iar oprirea Unității 2 poate fi decisă oricând.
Minister bulgar: Centrala de la Kozlodui rămâne perfect operațională
În ciuda acestor condiții excepționale, unica centrală nucleară a Bulgariei rămâne complet operațională, a precizat Ministerul Energiei de la Sofia.
Experții citați de minister estimează că nu va fi nevoie, cel puțin trei săptămâni, de o reducere semnificativă a capacității de generare la Kozlodui, chiar dacă nivelul apelor Dunării continuă să scadă la rata medie înregistrată săptămâna trecută.
Guvernul bulgar spune că a luat măsurile necesare pentru întărirea coordonării internaționale, conform acordurilor existente privind gestionarea și utilizarea apelor Dunării.
Autoritățile sârbe nu anticipează precipitații semnificative pe Dunăre în următoarele 5-6 săptămâni
De asemenea, autoritățile de la Sofia mențin comunicarea la nivel înalt cu omologii din Serbia și România, care monitorizează evoluțiile hidrologice și potențialul impact asupra infrastructurii energetice din regiune.
În Serbia, duminică, ministrul Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat că nivelul scăzut record al apelor Dunării determinat de secetă a obligat hidrocentralele din țară să-și reducă drastic producția, până la doar 20% din capacitate.
În Serbia, termocentralele asigură aproximativ 70% din energia electrică, în timp ce hidrocentralele furnizează 30%.
Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitații semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau șase săptămâni, în timp ce consumul de electricitate va continua să crească, pe fondul utilizării sistemelor de aer condiționat în timpul noilor valuri de căldură extremă.
Ce diferențe sunt între centrala nucleară de la Cernavodă și centrala nucleară de la Kozlodui
Principala diferență dintre centrala de la Cernavodă și cea de la Kozlodui constă în tipul de tehnologie folosit pentru fisiunea nucleară: la Cernavodă se utilizează reactoare canadiene de tip CANDU 6 (PHWR), bazate pe uraniu natural și apă grea, în timp ce la Kozlodui se utilizează reactoare sovietice de tip VVER, bazate pe uraniu îmbogățit și apă ușoară.
Ambele centrale sunt amplasate pe Dunăre și folosesc apa fluviului pentru răcire.
Reactoarele CANDU de la CNE Cernavodă pot folosi uraniu natural direct din zăcăminte, miereul fiind procesat fără a fi nevoie de instalații complexe și costisitoare de îmbogățire.
În schimb, reactoarele VVER de la Kozlodui au nevoie de uraniu îmbogățit iar, din punct de vedere istoric, acest aspect a legat Bulgaria de lanțul de aprovizionare rusesc, deși recent s-a început diversificarea cu combustibil de la companii precum Westinghouse, din SUA.
La Cernavodă, combustibilul uzat este înlocuit treptat, zi de zi, de instalații robotizate , în timp ce reactorul continuă să genereze electricitate.
La Kozlodui, întreaga centrală trebuie oprită complet timp de câteva săptămâni, de regulă o dată pe an, pentru a deschide vasul de presiune și a înlocui o parte din combustibil.
Pentru a încetini neutronii și a menține reacția în lanț, tehnologia CANDU folosește apă grea (în moleculele căreia hidrogenul este înlocuit cu deuteriu).
Deși este extrem de eficientă neutronic, permițând utilizarea uraniului natural, apa grea este foarte scumpă și produce tritiu, un izotop radioactiv instabil al hidrogenului.
Tehnologia VVER de la Kozlodui folosește apă normală presurizată, care este ieftină, comparativ cu apa grea.
