România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei, în condiţiile în care mai întâi preţul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operaţiune este prezentată populaţiei drept un mare succes al statului, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţ, potrivit Agerpres.
„Duminică intră în vigoare legea prezentată drept marele sprijin acordat şoferilor din România. După aplicarea sa, preţul motorinei ar putea coborî la aproximativ 10-10,20 lei/litru. Numai că acesta nu este un preţ mic. Nu este nici măcar un preţ rezultat dintr-o reducere reală.
Este nivelul la care motorina ar fi trebuit să se afle în mod normal, dacă înaintea intrării în vigoare a legii nu s-ar fi tras atât de tare pentru majorarea preţurilor. România asistă astfel la un veritabil Black Friday-ul sau Black Sandy-ul al motorinei, mai întâi preţul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operaţiune este prezentată populaţiei drept un mare succes al statului", scrie acesta, într-o analiză.
El explică, astfel, că acesta este un truc comercial pe care românii îl cunosc deja foarte bine, înainte de Black Friday, produsul este scumpit de la 100 la 130 de lei, pentru ca apoi să fie "redus" la 105 lei. "Pe etichetă apare o reducere spectaculoasă. În buzunarul cumpărătorului nu apare însă niciun câştig", subliniază Dumitru Chisăliţă.
Potrivit acestuia, în cazul motorinei, farsa este mult mai gravă pentru că fiecare ban adăugat nejustificat la pompă se multiplică apoi în preţul alimentelor, al materialelor de construcţii, al serviciilor şi al tuturor produselor transportate.
„Înainte ca legea să producă efecte, preţul motorinei crescut. Şoferii au plătit. Transportatorii au plătit. Agricultorii au plătit. Companiile au plătit. Iar aceste costuri au început deja să fie transferate către populaţie. Statul a câştigat din taxele încasate la fiecare litru vândut mai scump. Comercianţii au vândut la preţurile majorate. Consumatorul a fost singurul care nu a câştigat nimic", a precizat Dumitru Chisăliţă.
Dacă motorina trebuia să coste 10,2 lei, preţul ajunge la 10,84 lei şi apoi este "redusă" la 10,35 lei, consumatorul nu a primit 34 de bani. A pierdut 15 bani faţă de preţul justificat şi a plătit în plus în toată perioada în care motorina a fost la un preţ peste 10,20 lei, a subliniat expertul în energie.
În aceste condiţii, AEI solicită răspunsuri la mai multe întrebări, printre care de ce a fost permisă această cursă a scumpirilor, ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare şi cât din creştere a provenit efectiv din cotaţiile internaţionale, cât din fiscalitate, cât din cursul valutar şi cât din marjele comerciale.
Reprezentanţii Asociaţiei întreabă, totodată, de ce mecanismele de supraveghere ale statului reacţionează întotdeauna după ce românii au plătit deja dar şi cine răspunde dacă se constată că preţurile au fost majorate anticipat tocmai pentru a absorbi efectul viitoarei reduceri.
„Într-o economie normală, instituţiile ar trebui să ofere aceste răspunsuri înainte să se înceapă festivitatea politică a ieftinirii. În România, probabil vom primi comunicate triumfaliste despre câţi bani "economisesc" şoferii, fără să ni se spună câţi bani au pierdut prin scumpirile anterioare.
La un preţ mai mare, statul încasează mai mult din taxele calculate în funcţie de valoarea produsului. Politicienii îşi construiesc imaginea de salvatori atunci când preţul coboară. Toţi găsesc un avantaj. Mai puţin şoferul. Şoferului i se cere să plătească scumpirea, să suporte efectele ei în preţurile celorlalte produse şi apoi să mulţumească atunci când motorina revine aproape de nivelul normal.
Este mecanismul perfect al cinismului economic: consumatorul finanţează problema, consumatorul plăteşte aparenta soluţie, iar la final tot consumatorului i se explică cât de mult a fost ajutat", consideră Chisăliţă.
Potrivit acestuia, scumpirea motorinei se transmite aproape imediat în economie, transportatorii îşi actualizează costurile, distribuitorii îşi refac calculele, agricultorii îşi includ cheltuielile suplimentare, iar statul beneficiază taxele mai mari ca urmare a preţurilor. Pe de altă parte, însă, când motorina se ieftineşte, procesul devine brusc mult mai lent, preţurile alimentelor nu scad a doua zi, tarifele de transport nu revin automat iar produsele deja scumpite rămân, de regulă, scumpe.
"Aşadar, chiar dacă litrul va coborî la 10,35 lei, după această intervenţie a statului paguba produsă de creşterea anterioară nu dispare. Ea rămâne în costurile companiilor, în facturile populaţiei şi în inflaţie. Scumpirea se împrăştie în întreaga economie. Ieftinirea rămâne, de multe ori, doar pe panoul benzinăriei. Nu ni se oferă o reducere. Ni se returnează o parte dintr-o scumpire", a mai afirmat preşedintele AEI.
