Reducerea traficului prin creşterea preţurilor la combustibili rămâne o soluţie imperfectă şi, în esenţă, regresivă dacă nu se fac investiţii în transportul public, în infrastructura feroviară şi în planificarea urbană, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză de specialitate publicată vineri, citată de Agerpres.
„Creşterea preţului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic. În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile şi structura socială trag în direcţii diferite.
Creşterea preţului nu creează alternative. Ea doar forţează comportamente de adaptare într-un sistem în care opţiunile sunt deja constrânse. Fără investiţii în transport public, infrastructură feroviară şi planificare urbană, reducerea traficului prin preţ rămâne o soluţie imperfectă şi, în esenţă, regresivă şi afectează disproporţionat segmentele cu venituri mici, fără a elimina nevoia de mobilitate.
În acest context, întrebarea "la ce preţ renunţă românii la maşină?" are un răspuns incomplet dacă este privită doar prin prisma pieţei. Datele indică un interval critic între 10 şi 12 lei pe litru, unde comportamentul începe să se schimbe accelerat. În scenariul de 15 lei pe litru, răspunsul este simplu: vor folosi maşina mult mai mulţi decât şi-ar permite, dar nu suficienţi cât să nu mai depindă de ea. Românii nu abandonează maşinile. Românii, cel mult, le folosesc mai puţin”, susţine Chisăliţă.
Potrivit specialistului, piaţa autoturismelor din România nu este omogenă, în condiţiile în care parcul auto naţional însumează circa opt milioane de unităţi, dintre care 60% sunt zilnic pe şosele (4,8 milioane).
El menţionează un nuleu dur, reprezentat de aproximativ jumătate dintre utilizatori, pentru care maşina este indispensabilă, în special în zonele slab conectate sau pentru navetă.
De asemenea, există şi un segment marginal, mai flexibil, care susţine ajustarea iniţială şi care, la un anumit prag de preţ, iese rapid din piaţă. În acest context, preşedintele AEI susţine că la 13-14 lei pe litru, efectele ar deveni sistemice, consumul zilnic ar putea scădea cu peste un milion de litri, iar traficul ar pierde peste un milion de autoturisme active zilnic.
„În acest punct, maşina nu mai este implicit un bun de utilizare zilnică pentru o parte semnificativă din populaţie, ci devine o resursă gestionată selectiv. Totuşi, această ajustare are limite clare. Dar adevărata ruptură ar apărea la 15 lei pe litru. La acest nivel, mecanismele obişnuite nu mai funcţionează. Nu mai este suficient să optimizezi.
Pentru o parte semnificativă din populaţie, costul devine incompatibil cu utilizarea zilnică. Estimările indică retragerea a până la 1,5 milioane de autoturisme din trafic într-o zi obişnuită şi o reducere a consumului de peste 1,5 milioane de litri pe zi. Nu este doar o ajustare - este o comprimare a mobilităţii. Şi totuşi, chiar şi la acest nivel, sistemul nu se opreşte", a explicat şeful AEI.
În opinia acestuia, la nivel strict de consum, datele indică faptul că aproximativ opt milioane de vehicule, dintre care aproape 4,8 milioane active zilnic, generează peste 130 de milioane de kilometri parcurşi şi un consum de circa 10 milioane de litri de carburant pe zi, deci "o piaţă mare, dar mai ales rigidă".
„Modelele de elasticitate sugerează că, la creşteri moderate de preţ, reacţia este limitată. La 10 lei pe litru, impactul estimat a însemnat o reducere de aproximativ 400.000 de litri pe zi şi o scădere de peste -5 milioane de kilometri parcurşi. Tradus în trafic, aceasta înseamnă câteva sute de mii de autoturisme mai puţin pe şosele - vizibil, dar departe de o schimbare structurală.
Adevărata ruptură apare abia dincolo de acest nivel. Între 11 şi 12 lei pe litru, sistemul ar începe să intre într-o zonă de non-linearitate. Reducerea consumului nu mai este rezultatul unor optimizări marginale - drumuri combinate, deplasări amânate - ci al unei decizii mai dure, renunţarea la utilizarea zilnică.
Estimările indică, la 12 lei pe litru, o scădere de peste 800.000 de litri pe zi şi peste 11 milioane de kilometri eliminaţi din trafic, în paralel cu retragerea a până la 600.000 - 800.000 de autoturisme din utilizarea zilnică. Acest salt nu este întâmplător. El reflectă structura socială a consumatorilor", consideră Dumitru Chisăliţă.
