Anul trecut, în luna decembrie, Vladimir Putin, ținea un discurs în fața comandanților armatei ruse, în care îi critica pe liderii europeni că „alimentează isteria” legată de amenințarea Rusiei asupra Occidentului. După discursul public, liderul de la Kremlin a organizat o întâlnire secretă cu aceiași șefi ai armatei, cărora le-a transmis un mesaj cu totul opus: obiectivul setat pentru anul 2026 este „colapsul din interior al NATO și al Uniunii Europene”, se arată într-o investigație New York Times (NYT).
Publicația americană a analizat mii de documente legate de încercările Rusiei de a se amesteca în alegerile din Republica Moldova și a intervievat participanți la aceste acțiuni subversive, care au acceptat să vorbească sub anonimat despre amploarea și întinderea campaniei, inclusiv schema de cumpărare a voturilor, precum și rolul și implicarea serviciilor de informații ruse în alegerile de la Chișinău.
Tabere de antrenament secrete, cu „echipe de șoc” echipate cu arme de asalt
Voluntari, antrenați și supervizați de consilieri care erau agenți ai serviciului de informații militare ruse (GRU) au participat astfel la un program special de instruire, la o tabără specială dintr-o zonă izolată a Serbiei: aceștia au învățat tehnici și metode de a trece de cordoanele de poliție, incendierea clădirilor. Antrenmantele au presupus inclusiv purtarea de veste antiglonț și folosirea armelor de asalt.
Scopul acestor activități, conform a trei oficiali din serviciile secrete occidentale, citați sub anonimat de NYT, l-a reprezentat alcătuirea unei veritabile „echipe de șoc”, pregătite pentru a interveni în alegerile din Republica Moldova, o țară mică și cu oi populație de aproximativ 3 milioane de locuitori, dar care deține în prezent o importanță deosebită în planurile lui Putin, arată publicația americană.
Campania mai includea și alte metode clasice, precum hackingul ori operațiunile de dezinformare dar intervenția rusă în Republica Moldova e depășită, momentan, doar de ceea ce se întâmplă în Ucraina și reprezintă unul dintre cele mai ample și îndrăznețe comploturi organizate de Putin în încercarea sa de destabilizare a Occidentului, au mai spus oficialii serviciilor secrete occidentale citate de NYT.
Pe lângă tabăra din Serbia, agenții ruși au organizat programe de antrenament în Bosnia și Rusia, menite să transforme moldovenii pro-ruși în veritabili luptători.
În plus, Moscova a plătit sute de preoți ortodocși moldoveni, cu câte 1.000 de dolari, pentru a recruta alegători și pentru a promova narațiuni rusești în cadrul slujbelor.
Kremlinul a cheltuit, de asemenea, sute de milioane de dolari pe un sofisticat plan de cumpărare a voturilor, finanțat de miliardarul Ilan Șor.
Campania Moscovei nu s-a oprit aici. În această primăvară, rachetele rusești au vizat infrastructura energetică care deservea Republica Moldova, poluând cursurile de apă și perturbând fluxurile de electricitate.
Oficial de la Chișinău: „Am câștigat o bătălie, dar nu am câștigat încă războiul”
Astfel, Chișinăul a devenit un obiectiv central al ambițiilor Kremlinului, au declarat oficialii serviciilor secrete occidentale. Moscova își propune ca, după cucerirea Ucrainei, următorul obiectiv este preluarea controlului asupra Republicii Moldova.
Chiar dacă nu e încă un stat membru UE sau NATO, Republica Modlova ocupă o poziție strategică, între Ucraina și România, stat UE și NATO.
Astfel, o Moldovă controlată de Kremlin ar deveni un cap de pod prin care Rusia și-ar putea extinde acțiunile agresive ori asupra Ucrainei, ori asupra Occidentului.
Maia Sandu, care a făcut din aderarea la UE o prioritate națională, a devenit „ținta Kremlinului”. Rusia, prin agenții săi, s-a implicat astfel activ în încercarea de a influența rezultatele referendumului de aderare la UE din 2024 (50,35% au votat „Da”) și alegerile parlamentare din septembrie 2024 (câștigate de PAS, partidul Maiei Sandu, cu peste 50%).
Pentru Kremlin, victoria Maiei Sandu a fost o înfrângere amară. Dar, de atunci, Rusia și-a dublat eforturile: la începutul lunii martie, un atac al Rusiei asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene, la granița cu Republica Moldova, a provocat o poluare severă pe Nistru.
Apoi, dronele ruse au lovit o linie de înaltă tensiune în vestul Ucrainei, care asigură 70% din necesarul de electricitate pentru Republica Moldova, ceea ce a provocat pene de curent în această țară.
Moscova, după cum spun oficialii de la Chișinău, joacă un joc cu miză pe termen lung. „Am câștigat până acum bătălia”, a spus Mihai Lupașcu, directorul Agenției de Securitate Cibernetică de la Chișinău. „Dar încă nu am câștigat războiul”.
