Rusia a elaborat un plan de intervenție în alegerile din Republica Moldova cu scopul de a aduce țara sub controlul complet al Moscovei și de a o deturna de la parcursul aderării la Uniunea Europeană, arată o analiză publicată de Bloomberg.
Strategia a fost finalizată în primăvară și coordonată direct de Kremlin.
Mecanismele sale vizează subminarea Partidului Acțiunii și Solidarității la votul parlamentar din 28 septembrie și, în cele din urmă și, înlăturarea de la putere a președintei Maia Sandu, spun documentele consultate de publicația citată.
Alegerile de duminică au loc la mai puțin de un an după ce parcursul către UE al țării a fost validat printr-un referendum la care proeuropenii au câștigat cu marjă mică de voturi. Votul de atunci s-a desfășurat pe fondul acuzațiilor formulate de guvernul de la Chișinău privind interferența electorală a Kremlinului.
La scrutinul din 28 septembrie, tacticile ruse includ recrutarea de moldoveni aflați în străinătate, inclusiv în Rusia, pentru a vota la secțiile din UE și din alte state.
Pentru alții, au fost concepute misiuni de organizare a unor proteste perturbatoare și campanii de dezinformare pe scară largă pe rețelele sociale.
De asemenea, planurile implică materiale compromițătoare, pentru a face presiuni asupra oficialilor responsabili cu procesul electoral.
Cum răspunde Moscova la acuzațiile de interferență electorală: "Rusofobie"
Doi oficiali guvernamentali europeni familiarizați cu subiectul au declarat pentru Bloomberg că, aproape sigur, Rusia intenționează să ducă la bun sfârșit majoritatea acțiunilor planificate, cu puțin timp înaintea momentului electoral.
Între timp, poliția din țară contracarează campaniile de dezinformare și încercările de cumpărare de voturi.
Luna trecută, autoritățile au cerut oficial blocarea a 443 de canale TikTok.
Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii formulată de Bloomberg în legătură cu interferențele electorale în Moldova.
Rusia a declarat în repetate rânduri că nu se amestecă în alegerile din țări străine.
În timpul referendumului privind aderarea la UE și al scrutinului prezidențial de anul trecut, Moscova a taxat acuzațiile de interferență drept "rusofobie".
Moldova alege dacă va continua spre UE sau va deveni o componentă în războiul lui Putin
Pe 28 septembrie, Moldova decide dacă va continua pe drumul spre integrarea europeană după ce a consacrat obiectivul de aderare în constituția sa, sau dacă se va îndrepta spre Moscova, în timp ce Putin nu dă niciun semn că ar dori să pună capăt războiului din Ucraina.
Pe vremuri parte a URSS, Moldova are o minoritate rusofonă în rândul populației sale de 2,4 milioane de persoane.
Regiunea separatistă Transnistria se află sub ocupație rusă, în timp ce liderul din Găgăuzia a fost condamnat de o instanță moldovenească pentru deturnarea de bani rusești către un partid politic.
"Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin intermediul urnelor, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. De aceea, aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu numai Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională", le-a spus președinta Maia Sandu parlamentarilor UE la Strasbourg, pe 9 septembrie.
Anterior, într-o dovadă de sprijin occidental pentru țară, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul polonez Donald Tusk au fost Chișinău la sfârșitul lunii august.
Fondat de Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) promite să impulsioneze procesul de integrare în blocul comunitar și să obțină acces la fondurile europene necesare, după ce guvernul a început discuțiile de aderare anul trecut.
Însă ultimele sondaje arată că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară.
Cine sunt oponenții PAS la alegerile din 28 septembrie
Formațiunea se confruntă cu o opoziție acerbă din partea mai multor entități. Acestea includ Blocul Alternativa, între liderii căruia se numără Ion Ceban, primarul pro-rus din Chișinău, și Alexandru Stoianoglo, fostul contracandidat prezidențial al Maiei Sandu.
Un alt bloc este cel condus de fostul președinte Igor Dodon, despre care Bloomberg scrie, pe baza unui set de documente, că a cerut serviciilor de securitate să-i urmărească pe adversarii politici atunci când era în funcție.
Într-un e-mail către Bloomberg, Dodon a susținut că a acționat întotdeauna legal și în interesul Moldovei.
Pe rețelele sociale, fostul președinte a acuzat guvernul actual că "folosește resurse administrative nu numai pentru a-și urmări obiectivele politice, ci și pentru a-și intimida principalii concurenți".
El a mai spus că anumite puteri occidentale se amestecă în campania electorală, trimițând oficiali de rang înalt în țară pentru a sprijini PAS și amenințând că vor întrerupe asistența acordată Moldovei dacă acest partid pierde.
Rusia nu se uită la bani când vine vorba de compromiterea alegerilor în regiune
În ultima perioadă, Rusia a dedicat resurse semnificative influențării alegerilor în statele din apropierea sa, potrivit oficialilor guvernamentali europeni.
În Georgia, alegerile de anul trecut au fost marcate de acuzații de interferență pe scară largă și au fost urmate de proteste masive în stradă.
La alegerile prezidențiale din România, judecătorii CCR au ordonat anularea scrutinului, după ce documente prezentate în CSAT au probat amestecul Rusiei în tentativa de a propulsa un candidat de extremă dreapta spre o victorie în primul tur.
O anchetă a autorităților, care a durat mai multe luni, a concluzionat că Rusia a vizat România ca parte a unei campanii hibride care datează din 2022.
Informațiile au fost făcute publice chiar de procurorul general, Alex Florența. Patru companii având cu legături cu Rusia au gestionat conturi pe rețelele sociale și boți coordonați cu Inteligența Artificială care au propagat mesaje către cel puțin 1,3 milioane de cetățeni, a declarat acest oficial pe 16 septembrie.
În paralel, Maia Sandu le-a spus parlamentarilor europeni, luna aceasta, că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul țării sale, sau aproximativ 150 de milioane de euro, pentru a corupe referendumul privind parcursul către UE și realegerea sa ca președinte.
Oficialii guvernamentali europeni familiarizați cu acțiunile Rusiei au estimat că este foarte probabil ca Moscova să fi mobilizat sume similare pentru alegerile din 28 septembrie.
Kremlinul ar fi optat pentru întreține, prin marionetele sale politice, impresia unei competiții autentice, însă, în realitate, intenția sa este de a dilua sprijinul pentru Maia Sandu și formațiunea sa, se spune într-unul dintre documentele văzute de Bloomberg.
Ce spun planurile ruse consultate de Bloomberg
Pornind de la realitatea că voturile moldovenilor care locuiesc în străinătate au fost cruciale în 2024, un alt document indică faptul că Rusia și-a propus să recruteze membri ai diasporei moldovenești și să-i plătească pentru a călători și a vota în UE.
Alte componente ale planului vorbesc de campanii de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook.
Mesaje în limba română și în limba rusă au propagat narativul că Maia Sandu este o marionetă a puterilor străine, care împinge țara în mizerie și război.
Poliția din Republica Moldova a încercat să oprească răspândirea știrilor false pe rețelele de socializare și a expus grupuri ce aduceau ilegal bani pentru a cumpăra voturi.
Autoritățile moldovenești au comunicat că, doar pe 16 septembrie, au confiscat 5 milioane de lei moldovenești (echivalentul a 302.000 de dolari) în timpul raidurilor efectuate pentru a neutraliza o operațiune de spălare de bani.
În fine, planul Rusei mai presupune recrutarea de membri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul votului și al eventualelor proteste ulterioare, notează Bloomberg, citând documentele consultate.
Scenariile concepute pentru provocări implică demonstrații prin care se cere demisia Maiei Sandu dacă partidul său pierde alegerile, sau denunțarea scrutinului ca fiind viciat, dacă PAS câștigă.
Ce s-ar întâmpla dacă pro-rușii ar pune mâna pe putere în Moldova
Tipul de sprijin pe care partidele pro-ruse din Republica Moldova îl primesc de la Moscova variază de la consiliere la finanțare, potrivit oficialilor guvernamentali europeni.
Dacă ar câștiga alegerile, relația dintre aceste formațiuni ar fi probabil tensionată, având în vedere istoricul de suspiciune reciprocă și competiție pentru a rămâne în grațiile Kremlinului.
Bloomberg amintește în context despre "cultura neîncrederii".
Igor Dodon, care a fost învins de Sandu la alegerile prezidențiale din 2020, a pus să fie urmăriți adversari din întreg spectrul politic, conform documentelor văzute de Bloomberg.
Publicația citată menționează sute de mesaje text între Dodon și un ofițer de informații moldovean de rang înalt, mesaje care acoperă perioada între octombrie 2019 și mai 2021.
Astfel, la cererea lui Dodon au fost monitorizați nu doar adversari precum Maia Sandu, ci și alți politicieni și oameni de afaceri pro-ruși.
Diversele informații pe care Dodon le-a cerut și le-a primit au inclus date de călătorie, întâlniri și evenimente la care participau cei urmăriți.
Schimburile de mesaje indică faptul că serviciile moldovenești au urmărit, la comanda fostului președinte, și unele ambasade străine.
Ştiri video recomandate
