NATO intenționează să își consolideze flancul estic cu ajutorul dronelor, senzorilor și inteligenței artificiale, într-o vastă rețea concepută pentru a detecta și contribui la respingerea unui posibil atac rusesc, relatează Politico. Oficiali occidentali spun că alianța analizează folosirea dronelor asistate de inteligență artificială în cadrul efortului mai amplu de consolidare a apărării. Scopul nu este, însă, autonomia completă. Mașinăriile ar putea ajuta la pilotarea dronelor, în timp ce operatorii umani ar decide ce ținte sunt lovite.
Abordarea este asemănătoare cu ceea ce face deja Ucraina. Țara invadată integrează tot mai mult inteligența artificială în operațiunile sale cu drone, însă atât militarii, cât și companiile din industria tehnologică de apărare au spus în repetate rânduri că oamenii trebuie să rămână în centrul luptei, chiar dacă războiul devine tot mai robotizat.
Nou concept pentru apărare
Pentru NATO, dronele asistate de inteligență artificială ar urma să facă parte din Inițiativa de descurajare pe Flancul Estic, o rețea digitală pentru câmpul de luptă pe care alianța o construiește pentru a monitoriza amenințările de-a lungul frontierelor sale cu Rusia și Belarus, din nordul Finlandei până la Marea Neagră.
Noul concept include mii de drone, senzori și sateliți conectați prin sisteme de inteligență artificială pentru a detecta posibile încălcări ale teritoriului aliat și a respinge atacurile încă din prima linie de apărare. Forțele militare convenționale, precum tancurile, avioanele de luptă și artileria, vor rămâne, însă, coloana vertebrală a apărării.
Maiorul Ben Schiff din armata SUA, ofițer pentru operațiuni software, a declarat pentru Bild că atât Ucraina, cât și Rusia continuă să se bazeze pe oameni pentru controlarea dronelor.
Deși unele sisteme dispun de inteligență artificială sau capacități de învățare automată care permit scurte perioade de autonomie în timpul zborului, pilotarea este realizată în principal de operatori aflați la sol. Schiff a afirmat că „cele mai plictisitoare părți ale zborului”, precum menținerea dronelor deasupra câmpului de luptă în căutarea țintelor, ar trebui automatizate. Când vine vorba despre alegerea țintei pe care drona trebuie să o lovească, decizia revine unui om.
„Așadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să o piloteze efectiv, pentru că nu avem un milion de piloți. Nu putem pilota un milion de drone în același timp”, a declarat Schiff la comandamentul armatei SUA pentru Europa și Africa din Wiesbaden, Germania.
Schiff este manager pentru EFDI Data Backbone, o infrastructură aflată în dezvoltare, concepută pentru a ajuta forțele NATO să detecteze, clasifice, distribuie și folosească rapid informațiile la scară largă. Sistemul conectează rețele informatice și de comandă incompatibile din mai multe state aliate, permițând circulația în timp real a datelor de la senzorii desfășurați în prima linie până la comandamente.
Obiectivul este ca NATO să depășească actualul sistem liniar în care informațiile pleacă de pe linia frontului către un factor de decizie și apoi se întorc pe câmpul de luptă, și să treacă la ovire, în care datele furnizate de senzori pot fi transmise rapid către sistemele de armament și operatori.
„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capacități nu este determinată exclusiv de performanțele sale individuale”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al armatei SUA pentru Europa și Africa. „Eficiența sa depinde de cât de bine este integrată în ansamblul operațional”.
Lecțiile învățate de la Ucraina
Ucraina deschide deja drumul în integrarea inteligenței artificiale în operațiunile militare.
Pe câmpul de luptă, Ucraina a făcut progrese importante în folosirea inteligenței artificiale pentru sprijinirea unor funcții precum luarea deciziilor, navigarea dronelor, ghidarea în faza finală și creșterea preciziei, a declarat Andrii Hrițeniuk, directorul general al platformei ucrainene de inovare Brave1, susținută de stat.
În această primăvară, Hrițeniuk a declarat pentru Business Insider, la Kiev, că peste 200 de companii locale dezvoltau componente bazate pe inteligență artificială pentru drone, rachete, radare și alte sisteme. Aceste companii insistă că mașinăriile nu vor controla dronele de la începutul până la sfârșitul unei misiuni.
Wild Hornets, producătorul popularei drone interceptoare Sting, a declarat și el pentru Business Insider, în mai, că inteligența artificială va fi integrată treptat în aproape toate etapele operațiunilor de zbor, de la detectarea și identificarea țintelor până, ulterior, la ghidarea în faza finală.
Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că oamenii vor continua să ia decizia finală privind ținta care trebuie lovită. Cum Rusia își schimbă constant tacticile, operatorii dronelor interceptoare trebuie să urmărească aceste modificări și să facă ajustările necesare, a explicat acesta.
Pe măsură ce sistemele autonome devin tot mai răspândite pe câmpul de luptă din Ucraina, comandanții au declarat și ei pentru Business Insider că oamenii trebuie să rămână implicați în procesul decizional.
Grek, indicativul unui comandant de companie care coordonează mașinării robotizate în Regimentul 21 „Kraken” al Ucrainei, a declarat că obiectivul este de a „le permite oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”.
Ofițerii armatei SUA au spus că NATO folosește experiența operațională din Ucraina pentru a-și fundamenta planificarea militară în perspectiva unei posibile confruntări viitoare.
„Nu copiem Ucraina”, a declarat căpitanul Ronan Sefton. „Învățăm de la Ucraina”.
