Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a propus vineri, în cadrul unei conferinţe de presă la Guvern, încheierea unui pact politic, a unei înţelegeri politice valabilă în următorii ani, pentru a implementa măsuri în domeniul energetic, scrie Agerpres.
„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi în general printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă. Şi ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei, ceea ce am sesizat, dacă vă aduceţi aminte în toată această perioadă a mandatului de prim-ministru, este un efect al lipsei unei strategii, pe care să o avem în acest domeniu, în anii trecuţi, lipsei de investiţii, al fugii de răspundere, delăsării, dacă pot să spun aşa, în multe locuri, şi al unor politici de personal care nu au promovat competenţa şi rezultatele.
Pentru a corecta aceste lucruri, este nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervenţiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată. Ca să devină realitate, este nevoie de un pact politic, de o înţelegere politică, care să fie menţinută cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem rezultate serioase”, a spus Bolojan.
Bolojan spune că acest pact politic ar trebui să fie discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, pentru a adopta anumite măsuri legislative.
„Acestea sunt nişte elemente de bază, pe care dacă avem înţelepciunea să le susţinem consecvent în anii următori, începând de anul viitor situaţia din sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, cât şi prin investiţii private. Printr-un management mai bun al marilor companii din sistemul energetic, vom avea mai multă performanţă în sistem.
Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pe energie, pe care în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebui să-l discutăm la modul serios şi acolo unde trebuie făcute modificări legislative, este mai puţin important cine le propune, cine îşi asumă paternitatea lor, important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficienţă în sistem şi atunci vom avea într-adevăr energie fără crize şi un preţ cât mai bun pentru cetăţeni şi companii”, a adăugat Bolojan.
El a mai a explicat că, începând de săptămâna viitoare, va intra în producţie centrala pe cărbune de la Rovinari, pentru a acoperi deficitul de energie apărut după deconectarea Grupului 2 de la Cernavodă.
„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi Grupul 2 de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawaţi pe care îi pierdem din componenta de producţie urmează să fie înlocuiţi. Împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală în condiţii de criză a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi de eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare.
Şi folosesc acest prilej să le mulţumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară şi tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantităţi importante de energie în orele în care consumul este mai mare”, a mai spus el.
Situația energetică din România s-a agravat, după ce Reactorul 2 de la Cernavodă a fost deconectat total, joi la prânz. Producţia de energie nucleară este zero în acest moment, astfel că ţara noastră trebuie să găsească soluţii de urgenţă pentru a nu se ajunge la blackout. Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la centrală, a afirmat că România va trebui să importe masiv energie electrică în orele de vârf.
Unitatea 1 este deja oprită de la sfârșitul lunii iulie.
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a forțat România să apeleze la măsuri de urgență și să se orienteze din nou pe cărbune pentru a-și acoperi măcar o parte din necesarul de energie.
