Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a avut, vineri, prima reacție după oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă. El a anunțat semnarea deciziei de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. „Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire”, a spus el.
„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național.
Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri.
Mulțumesc celor implicați în acest efort și tuturor românilor care au înțeles să-și reducă seara consumul. Am notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și avem o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.
Dar România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung”, a scris Bolojan, pe Facebook.
Astfel, premierul demis al României spune că, atunci „când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”.
„În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere.
De exemplu, dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta.
Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine. Așa am acționat în toți anii din administrație. Așa fac și acum”, a adăugat el.
Bolojan a anunțat și semnarea deciziei de consitituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.
„Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă.
Proiectul cuprinde o serie de lucrări hidrotehnice, lucrări de dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, realizarea investiției ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape o dublare a debitului.
Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu 10 ani. Din 2024, proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat.
Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați va organiza licitația pentru proiectare și execuție”, a spus el.
Premierul demis a subliniat că, „în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4”.
„Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună. Doar așa putem avea un sistem energetic sigur și stabil”, a conchis el.
Reactorul 2 de la Cernavodă a fost deconectat total, joi la prânz, iar criza energetică din ţară se amplifică. Producţia de energie nucleară este zero în acest moment, astfel că ţara noastră trebuie să găsească soluţii de urgenţă pentru a nu se ajunge la blackout. Radu Gabor, inginer-șef pe securitate nucleară la centrală, a afirmat că România va trebui să importe masiv energie electrică în orele de vârf.
Unitatea 1 este deja oprită de la sfârșitul lunii iulie.
Oprirea celor două reactoare de la Cernavodă a forțat România să apeleze la măsuri de urgență și să se orienteze din nou pe cărbune pentru a-și acoperi măcar o parte din necesarul de energie.
Ministerul Energiei a anunțat scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4, o unitate pe cărbune de aproximativ 330 MW din cadrul Sucursalei Electrocentrale Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia.
