După șase luni de recesiune tehnică, în care PIB-ul României a scăzut, economia țării stagnează: nici nu crește, nici nu scade, potrivit datelor publicate vineri dimineață de Institutul Național de Statistică. Veștile nu sunt deloc bune: toate calculele privind reducerea deficitului se bazează pe estimarea guvernului de o creștere economică de 0,1%. Mai mult, economia este deja sub presiune din cauza scăderii consumului, a inflației și a tensiunilor geopolitice care au dus la majorarea prețurilor.
Ultimele cifre publicate de INS arată că în trimestrul IV din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, cel mai puternic recul trimestrial din ultimii ani ce confirmă o frânare puternică a economiei. În primul trimestru al anului 2026, PIB-ul a stagnat, nici nu a scăzut, nici nu a crescut.
Ce arată datele INS
Produsul Intern Brut (PIB) s-a menţinut nemodificat în trimestrul II 2026 faţă de trimestrul I 2026, în termeni reali, în timp ce comparativ cu trimestrul II din 2025 a scăzut cu 0,4% pe seria brută şi cu 2% pe serie ajustată sezonier, relatează Agerpres.
În semestrul I 2026, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,8% comparativ cu semestrul I 2025, pe seria brută şi cu 1,6% pe seria ajustată sezonier.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute trimestriale aferente Produsului intern brut datorită includerii noii valori pentru trimestrul II 2026, seria ajustată sezonier a fost recalculată pentru a surprinde efectul economic al noii observaţii statistice. Prin urmare, indicii de volum au fost revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, publicată în comunicatul de presă nr. 173 din 9 iulie 2026”,a menționat INS.
Astfel, rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,7% la 99,6%, rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 100,8% la 100,9%, iar rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, nu au fost revizuite (100%).
De asemenea, nici rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, nu au fost revizuite (98,1%), în timp ce rezultatele trimestrului I 2026, comparativ cu trimestrul IV 2025, au fost revizuite de la 100% la 99,9%.
„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, a mai precizat INS.
Avertismentul BNR
Veștile nu sunt deloc bune. Stagnarea economiei poate însemna:
- scăderea consumului populației;
- reducerea investițiilor companiilor;
- dobânzi mai ridicate;
- inflație ridicată;
- crize externe;
- majorarea taxelor și impozitelor;
Datele de la INS vin la o zi după ce guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a prezentat raportul asupra inflației și a avertizat că economia România nu își va reveni „rapid”.
„Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații mai ales în ultimele luni ale acestui an, colegii au introdus față de prognoza anterioară o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie, deoarce s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate. Chiar cu 0,5 puncte peste, tendința este de scădere și în continuare și se intră în intervalul de variație din interiorul țintei în trimestrul IV din 2027”, a spus Mugur Isărescu.
Șeful BNR a adăugat că, în opinia sa, nu se impun noi creșteri de taxe și impozite, dar a avertizat că pentru o stabilizare a economiei și creștere a PIB-ului este nevoie să continue măsurile de reducere a deficitului, dar și de învestirea unui guvern cu puteri depline.
6 luni de recesiune tehnică
Timp de două trimestre consecutive, PIB-ul României a scăzut, ceea ce a însemnat că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică.
În spatele recesiunii pot sta mai mulți factori:
- consumul populației scade, deoarece oamenii cheltuie mai puțin;
- investițiile companiilor se reduc, pe fondul incertitudinii;
- exporturile scad, dacă cererea din alte țări este mai slabă;
- dobânzile ridicate fac creditele mai scumpe și descurajează consumul și investițiile;
- inflația ridicată reduce puterea de cumpărare;
- crizele externe, precum războaiele, crizele energetice sau problemele din lanțurile de aprovizionare, pot afecta producția și comerțul;
- măsurile de reducere a cheltuielilor publice sau majorarea taxelor pot diminua cererea din economie;
Recesiunea tehnică poate avea efecte grave asupra economiei, printre cele mai importante fiind scăderea activității economice, reducerea producției și a vânzărilor companiilor, precum și diminuarea investițiilor, pe fondul incertitudinii.
În același timp, consumul populației poate încetini, iar pe piața muncii poate apărea o reducere a angajărilor sau chiar creșterea șomajului.
Companiile se pot confrunta cu venituri și profituri mai mici, ceea ce poate duce, în cazurile mai dificile, la insolvențe.
O economie mai slabă poate pune și presiune asupra bugetului de stat, prin scăderea încasărilor din taxe și impozite.
