Pompierii din Europa nu mai vor doar aplauze pentru eforturile depuse în lupta cu incendiile de vegetație, scrie Politico. După o vară în care sute de incendii au mistuit o suprafață de peste două ori mai mare decât Luxemburgul, salvatorii cer guvernelor să aloce mai mulți bani, să îmbunătățească condițiile de muncă și să asigure personalul și echipamentele necesare.
Guvernele europene i-au lăudat pe pompieri pentru eforturile lor în acțiunile de stingere a sute de incendii care au devastat continentul în această vară. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat să le aducă un omagiu acestor "adevărați eroi" în discursul său privind starea Uniunii, susținut miercuri dimineață.
Pompierii spun însă că ar prefera ca statele să suplimenteze finanțarea, să îmbunătățească condițiile de muncă și să asigure resursele materiale și umane necesare pentru combaterea incendiilor care se agravează pe măsură ce schimbările climatice transformă Europa într-un teren tot mai vulnerabil la incendii.
"Suntem hrăniți cu aplauze, ca în timpul pandemiei de COVID. Este clar că nu este suficient", a declarat Sébastien Delavoux, pompier și reprezentant sindical al Confederației Generale a Muncii din Franța.
În Franța, pompierii au declanșat săptămâna trecută o grevă de șase săptămâni, cerând mai multe resurse și personal și invocând epuizarea după o vară dificilă. Nu sunt însă singurii care solicită guvernelor să își intensifice sprijinul. Pompierii din Belgia, Spania și Grecia au intrat în grevă sau au organizat proteste în ultimele luni, reclamând condiții de muncă dificile, deficit de personal și echipamente insuficiente.
Mulți pompieri cer, de asemenea, intervenția Bruxellesului pentru a se asigura că serviciile de pompieri dispun de resurse suficiente, pentru îmbunătățirea cooperării la nivel european și pentru investiții în prevenirea incendiilor de vegetație.
"Avem personal și resurse limitate și de aceea am cerut să vedem ce se poate face la nivel european", a declarat Marc Gilbert, șeful Federației Regale a Pompierilor din Belgia, care a solicitat o întâlnire cu reprezentanții cabinetului Ursulei von der Leyen. "Este un strigăt de ajutor, având în vedere ceea ce știm acum despre încălzirea globală", a adăugat el.
"Pregătirea nu poate fi construită pe austeritate"
Numărul angajaților reprezintă o preocupare deosebită pentru multe servicii de pompieri.
Sindicatul European al Serviciilor Publice (EPSU) a avertizat luna trecută că, între 2024 și 2025, numărul pompierilor profesioniști din țările UE a scăzut cu 18.000, punând declinul pe seama reducerilor bugetare și a politicilor economice ale blocului comunitar. Scăderea a venit însă după o creștere semnificativă în anul precedent: statisticile oficiale ale UE arată că în 2025 existau totuși cu 10.000 de pompieri mai mulți decât în 2023.
"Lecția acestei veri este că pregătirea nu poate fi construită pe austeritate. Nu poți să te aștepți ca o forță de muncă suprasolicitată să continue să facă mai mult cu mai puține resurse, în condițiile în care riscurile din jurul ei cresc", a declarat Jan Willem Goudriaan, secretarul general al EPSU.
EPSU a anunțat luni că organizează pe 3 noiembrie, la Bruxelles, o manifestație europeană a pompierilor.
Brigăzi tot mai mici
Potrivit EPSU, numărul pompierilor profesioniști din Belgia a scăzut cu 200 între 2024 și 2025, în Olanda cu 2.400, în Franța cu peste 4.000, în Spania cu 900, iar în Polonia cu nu mai puțin de 9.000.
"Avem 17.500 de pompieri în Belgia", a declarat Gilbert, precizând însă că majoritatea sunt voluntari și este posibil să nu fie disponibili ori de câte ori este nevoie de ei. "Avem nevoie de personal permanent, 24 de ore din 24, care să fie prezent în cazărmi în număr suficient pentru a putea interveni", a spus el.
Asigurarea unui număr suficient de pompieri disponibili permanent este esențială, deoarece viteza de intervenție este crucială în cazul unui incendiu de vegetație, a adăugat Gilbert.
"În primul minut al unui incendiu, îl poți stinge cu un pahar de apă. Un sfert de oră mai târziu, nu mai putem face față", a explicat el.
În Germania, numărul pompierilor a scăzut cu 8.000, potrivit EPSU, însă reprezentanții sindicatelor spun că numărul foarte mare de voluntari din țară, aproximativ un milion, menține personalul la un nivel suficient.
"Ne bazăm pe munca voluntarilor și este un lucru bun. Și în niciun caz acest lucru nu ar trebui să se schimbe nici măcar puțin", a declarat Siegfried Maier, președintele Sindicatului Pompierilor din Germania. El este însă îngrijorat de disponibilitatea și flexibilitatea voluntarilor pentru intervenții.
Pentru Maier, o preocupare mult mai importantă este asigurarea unor echipamente adecvate pentru combaterea incendiilor de vegetație.
"În ultimii 20-30 de ani, serviciile de pompieri din Germania au fost dotate cu cele mai bune echipamente. Dar acest «cel mai bun dintre cele mai bune», care funcționează excelent în zonele urbane, se confruntă acum cu o problemă majoră atunci când vine vorba despre teren accidentat", a spus el.
Multe brigăzi germane folosesc autospeciale, furtunuri și echipamente de protecție care nu sunt adaptate terenurilor rurale sau intervențiilor care durează ore întregi, a adăugat Maier. El a avertizat că costumele grele concepute pentru combaterea incendiilor puternice în spații închise îi pot pune pe pompieri în situația de a "se prăbuși" din cauza efortului în timpul intervențiilor la incendiile de vegetație.
În lipsa unor echipamente ușoare de stingere care să poată fi transportate prin păduri și câmpuri, pompierii sunt nevoiți adesea să folosească pompe portabile, "practic niște furtunuri de grădină", a spus el.
Delavoux, reprezentantul sindical francez, a reclamat, la rândul său, lipsa autospecialelor pentru pompieri.
"La începutul anilor 2000, aveam peste 5.000 de autospeciale. Astăzi avem mai puțin de 3.900", a declarat el, deși experții spun că sezonul incendiilor din Europa devine tot mai lung.
Franța nu dispune nici de suficiente aeronave pentru stingerea incendiilor, iar flota existentă este atât de veche încât avioanele trebuie adesea retrase temporar din serviciu pentru lucrări de mentenanță, a adăugat el.
Însă, deși lipsa avioanelor pentru stingerea incendiilor a atras multă atenție în această vară, "incendiile sunt, de fapt, stinse de oamenii de la sol", a spus Delavoux. "Avem nevoie de oameni și de autospeciale."
"Este de neconceput ca timp de patru luni să primim 600 de euro ajutor de șomaj"
În țările din sudul Europei, unii pompieri sunt angajați doar pentru o parte a anului, o situație precară care a provocat proteste în Spania și Grecia în acest an.
Protestatarii cer angajare pe tot parcursul anului nu doar pentru a avea un venit stabil, ci și pentru a putea lucra în timpul iernii la gestionarea pădurilor și a zonelor rurale, astfel încât să reducă riscul incendiilor din sezonul următor.
"Într-un moment în care toate autoritățile relevante vorbesc despre schimbările climatice... este de neconceput ca timp de patru luni să primim 600 de euro ajutor de șomaj, în loc să fim la locul de muncă și să lucrăm pentru prevenirea incendiilor", a declarat Georgios Tzelepis, șeful sindicatului pompierilor sezonieri din Grecia, pentru presa locală.
În general, pompierii consideră că guvernele europene trebuie să intensifice măsurile de prevenție pentru ca riscul tot mai mare de incendii să poată fi gestionat mai eficient.
"Desigur, am dori să vedem mai multe investiții în prevenție și pregătire, având în vedere creșterea temperaturilor și numărul tot mai mare de incendii de vegetație", a declarat Maier.
Aceste investiții ar trebui să includă nu doar o gestionare mai bună a pădurilor și informarea populației, ci și lucrări majore de infrastructură pentru construirea unor căi de acces sigure în zonele împădurite, precum și asigurarea unor rezerve suficiente de apă, a adăugat el.
"Acestea sunt, cu siguranță, subiecte nepopulare, pentru că, pur și simplu, costă bani", a recunoscut Maier. "Dar trebuie să solicităm acest lucru autorităților locale, landurilor și guvernului federal. Incendiile de vegetație devin din ce în ce mai frecvente, așa că trebuie să fim pregătiți"
Maier consideră că Bruxellesul poate contribui la o mai bună coordonare a intervențiilor transfrontaliere, de exemplu prin asigurarea unor echipamente comparabile în țările europene. Delavoux și Gilbert cred, la rândul lor, că la nivelul Comisiei Europene pot fi sprijinite măsurile pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
"Pompierii strigă după ajutor la nivelul Uniunii Europene și la nivelul diferitelor state membre", a declarat Gilbert.
Responsabilitatea pentru serviciile de pompieri revine guvernelor naționale, nu Bruxellesului. Comisia Europeană coordonează însă intervențiile de urgență transfrontaliere și o rezervă strategică de aeronave pentru stingerea incendiilor, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE.
"Comisia acordă cel mai mare respect curajului și profesionalismului lucrătorilor serviciilor de urgență, fie că aceștia se află în prima linie în lupta cu incendiile de vegetație din această vară din Europa sau intervin în alte situații de urgență" și "ia foarte în serios riscurile care afectează siguranța și sănătatea pompierilor", a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrnčířová, într-un răspuns transmis în scris.
Ea a precizat că "organizarea, dimensionarea personalului și gestionarea operațională a serviciilor naționale de pompieri și salvare rămân responsabilitatea statelor membre", dar că instituția europeană a încercat să consolideze Mecanismul de protecție civilă și a introdus politici la nivelul UE privind gestionarea incendiilor de vegetație.
Ministerul francez de Interne a transmis că e în "dialog" cu sindicatele și că viitoarea legislație "ar putea include măsuri de finanțare" pentru serviciile de pompieri și o posibilă "ajustare a resurselor". Ministerul belgian de Interne nu a răspuns solicitării de comentarii. În Germania, cele 16 landuri și autoritățile locale gestionează propriile servicii de urgență.
Delavoux a recunoscut că principala responsabilitate revine guvernelor naționale. El a insistat însă că "trebuie să reamintim Europei că are o responsabilitate, că nu poate pur și simplu să se spele pe mâini și să spună că este responsabilitatea fiecărei țări în parte. Țările se confruntă cu fenomene distincte, dar toate fac parte din aceeași tendință", încălzirea globală determinând creșterea riscului de incendii.
Guvernele europene și Bruxellesul trebuie să "pună la dispoziție mijloacele necesare pentru ca serviciile de urgență să poată face față, în realitate, incendiilor de astăzi", a spus el, "nu incendiilor de ieri".
