ANAF a transmis că recuperarea creanțelor bugetare se face potrivit procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Fiscul precizează că executarea silită nu este singura modalitate de recuperare a datoriilor, iar aplicarea măsurilor de executare presupune parcurgerea mai multor etape.
Precizările vin după ce președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a sesizat ANAF pentru recuperarea a 14 milioane de lei de la PNL. AEP s-a aflat în litigiu cu partidul pentru această sumă și nu a putut începe executarea silită înainte ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă în dosar.
„În contextul informaţiilor publice referitoare la posibilitatea executării silite a unui partid politic, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) precizează că procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice şi indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă”, a precizat, miercuri seară, ANAF, într-un comunicat de presă.
Ce spune ANAf despre recuperarea creanțelor
Procedura de recuperare a creanțelor bugetare presupune următoarele etape:
1. Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare
În situația în care obligațiile bugetare nu sunt achitate la termenul legal de plată, acestea devin restante și sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligațiilor prin plată voluntară sau prin alte modalități prevăzute de lege, inclusiv compensarea, în condițiile art. 167 din Codul de procedură fiscală.
2. Începerea procedurii de executare silită – comunicarea somației
Conform art. 230 alin. (1), executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu.
De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.
3. Medierea și identificarea soluțiilor de stingere a obligațiilor
Potrivit art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul solicită inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, în cazul în care optează pentru această procedură.
Această procedură permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.
Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor și condițiilor prevăzute de lege.
4. Continuarea executării silite – aplicarea măsurilor legale de recuperare
În situația în care obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condițiile legii.
Acestea includ:
- Poprirea disponibilităților bănești, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului, potrivit art. 236.
- Poprirea la terți, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condițiile legii, a sumelor certe, lichide și exigibile datorate de autorități sau instituții publice, potrivit art. 230 alin. (3) și art. 236.
- Executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru și valorificare, în condițiile art. 238 și următoarele, respectiv art. 242 și următoarele din Codul de procedură fiscală.
5. Posibilitatea acordării eșalonărilor la plată
În situația în care contribuabilii se confruntă cu dificultăți financiare, aceștia au dreptul să solicite acordarea unei eșalonări la plată, în condițiile art. 184 și următoarele din Codul de procedură fiscală.
Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcție de îndeplinirea condițiilor aplicabile.
În cazul aprobării eșalonării, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Datoriile restante nu duc automat la poprirea conturilor
ANAF evidențiază că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege.
„Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligațiile restante. Cadrul legislativ prevede și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalități de stingere a debitelor și acordarea eșalonărilor la plată, în condițiile legii.
ANAF aplică aceste proceduri în mod unitar și nediscriminatoriu, în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat”.
Partidul Național Liberal a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei.
Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari.