BNR menține dobânda cheie la 6,5%, dar avertizează că inflația va crește din nou și criza politică pune presiune pe economie

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a decis, joi, menținerea ratei dobânzii cheie la 6,5% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat de presă. Banca Națională a avertizat că, după o perioadă de scădere, inflația va crește din nou, și a atras atenția că incertitudinile privind rezolvarea crizei politice pun presiune pe economie. 

De asemenea, se vor menține și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

BNR a decis, de asemenea, că nu va schimba nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, a transmis BNR. 

Rata dobânzii de politică monetară se află la nivelul de 6,50% pe an din august 2024.

BNR: Va crește inflația

Banca Națională a avertizat, de asemenea, că după o perioadă de scădere, inflația va crește din nou. 

„Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 8,16 la sută în iulie și la 6,17 la sută în august, de la 10,42 la sută în iunie (...)

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului”, a precizat BNR. 

Avertismentul BNR

Banca Națională a atras atenția că economia rămâne vulnerabilă în fața instabilității politice. În acest context, BNR a precizat că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt „esențiale” pentru a contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare. 

„Incertitudini mari rămân totuși asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina, cât și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, se arată în comunicatul citat. 

Stagnare economică în trimestrul II din 2026

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a comprimat cu 0,1% în primul trimestru al anului (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în linie cu previziunile.

În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, activitatea economică şi-a atenuat vizibil contracţia în trimestrul II 2026, la -0,4%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreşterea pronunţată din trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat însă să-şi accentueze scăderea în termeni anuali, iar evoluţia exportului net a redevenit contracţionistă în trimestrul II 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii s-a mărit vizibil în raport cu trimestrul precedent, devansând-o pe cea cvasi-staţionară a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au întrerupt trendurile de scădere faţă de perioada similară a anului anterior pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creşteri în trimestrul II 2026, inclusiv ca urmare a înrăutăţirii raportului de schimb.

Cele mai recente date şi analize indică o redresare a activităţii economice în trimestrul III 2026 faţă de trimestrul anterior, inclusiv pe seama performanţelor agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluţiei PIB în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unor evoluţii majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, subliniază BNR.

Astfel, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi atenueze declinul în termeni anuali în iulie-august 2026, însă cele auto-moto şi l-au adâncit în luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populaţiei şi-a prelungit contracţia amplă. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, iar producţia industrială şi-a accentuat descreşterea faţă de perioada similară a anului anterior.

În acelaşi timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent decât cea a importurilor, ecartul dintre acestea redevenind astfel uşor negativ. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi-a mărit considerabil variaţia anuală în raport cu trimestrul anterior, în condiţiile deteriorării severe a balanţelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balanţei comerciale a înregistrat totuşi o mică scădere faţă de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a mărit uşor.

„Pe piaţa muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaţilor din economie în lunile iunie şi iulie 2026, dar şi o corecţie descendentă însemnată a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% la care a urcat în trimestrul II 2026.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuşi la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a accelerat considerabil creşterea. T

otodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat întrucâtva descreşterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluţiilor din industrie şi construcţii”, se mai arată în comunicatul citat.