Pentru pacienții care trăiesc cu BPOC sau astm sever, o agravare a bolii poate însemna o noapte la camera de gardă, o internare, zile în care nu pot merge la serviciu sau limitări care ajung să le schimbe rutina de zi cu zi. Atunci când diagnosticul întârzie sau boala nu este controlată corespunzător, astfel de episoade pot deveni tot mai frecvente și pot pune o presiune importantă atât asupra pacienților, cât și asupra sistemului de sănătate.
Impactul se resimte și în viața de zi cu zi și în economie. Exacerbările și spitalizările înseamnă costuri medicale mai mari, dar și concedii medicale, absențe de la locul de muncă și o productivitate mai scăzută.
De aceea, diagnosticarea precoce și tratamentul potrivit pot schimba parcursul bolii. Un pacient diagnosticat la timp și monitorizat corespunzător are șanse mai mari să țină boala sub control și să evite episoadele severe, în timp ce pentru sistemul de sănătate un control mai bun al bolii poate însemna mai puține prezentări la urgență, internări și resurse consumate pentru tratarea complicațiilor.
BPOC: câți oameni afectează și cu ce riscuri vine
BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane1 din lume și este a treia cauză principală de deces, cu aproximativ 3,4 milioane de decese pe an. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC. Dintre pacienții cu BPOC luați în evidență la nivel de spital, 74% sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate.
Boala vine cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare. Pentru mulți pacienți, episoadele acute de agravare, numite exacerbări, le afectează profund viața și pot necesita spitalizare.
Efectele nu rămân la nivelul plămânilor: în primele cinci zile după o exacerbare moderată, riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare. Crește și riscul de deces: cu 17% după o singură exacerbare moderată și cu 80% după două exacerbări moderate într-un interval de un an. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare.
Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit.
Astmul sever: subdiagnosticat și tratat insuficient
Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre ei au o formă severă a bolii. Astmul este una dintre cele mai rapid în creștere afecțiuni respiratorii din lume, iar astmul sever este o problemă de sănătate publică și din cauza costurilor directe și indirecte pe care le implică.
În România, traseul pacientului cu astm sever este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO).
Subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul este o povară semnificativă pentru pacienți și pentru familiile lor și este asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Astmul necontrolat înseamnă o calitate a vieții mai scăzută, mai multe absențe de la serviciu, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate.
Ce recomandă ghidurile internaționale
Ghidurile internaționale de tratament oferă direcții clare pentru managementul atât al astmului sever, cât și al BPOC, de la diagnostic precoce și evaluarea corectă a pacientului până la alegerea tratamentului potrivit și monitorizarea continuă. În astmul sever, recomandările pun accent pe criterii clare de diagnostic și pe managementul personalizat, în timp ce pentru BPOC ghidurile susțin utilizarea terapiilor cu beneficii demonstrate în reducerea exacerbărilor și a mortalității la pacienții eligibili.
Pentru pacienți, respectarea indicațiilor medicului și administrarea tratamentului conform prescripției sunt esențiale pentru menținerea bolii sub control și reducerea riscului de agravare. Atunci când tratamentul nu mai este suficient de eficient, este importantă reevaluarea planului terapeutic împreună cu medicul curant.
Material susținut de Astra Zeneca.
Surse:
- https://goldcopd.org/digital-gold-report/
- Rehman A, et al. J Pak Med Assoc 2018;68:1823–1827;
- Nunes C, et al. Asthma Res Pract 2017;3:1;
- Global Initiative for Asthma 2024
- Calhoun W, et al. J. Allergy Clin Immunol. 2015;136(4):1125-1127.e4
- Global Initiative for Asthma. 2020. Appendix. https://ginasthma.org/wp-content/uploads/2020/06/GINA-2020-report_20_06_04-1-wms.pdf. Accessed October 8, 2021
- Graham LM, et al. Curr Med Res Opin. 2015:31(4):825-835