Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cretei, pomenit în calendarul creștin ortodox la 4 iulie, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, scrie Agerpres.
Aflat la Ierusalim pentru a se închine la Mormântul Domnului, a fost remarcat de patriarhul Teodor al Ierusalimului. Acesta l-a tuns în monahism, l-a hirotonisit diacon și luându-l ca ucenic l-a așezat ca secretar al patriarhiei.
Sfântul Andrei a fost trimis, în 680, la Constantinopol, pentru a participa la Sinodul al VI-lea Ecumenic, care a condamnat, în 681, erezia monotelită (ce susținea că în persoana Mântuitorului Hristos există numai voința dumnezeiască, nu și cea omenească).
După terminarea sinodului, a fost oprit ca diacon la patriarhia din Constantinopol. În preajma anului 712, a fost ales arhiepiscop al Gortynei, capitala insulei Creta din Marea Mediterană. De aici este numele sub care e cunoscut și acum: Cretanul sau Criteanul.
Este autorul a numeroase cărți de învățătură creștină, precum și a unor imnuri religioase, dintre acestea cel mai important este Canonul cel Mare, lucrare monumentală, recapitulare a istoriei căderii umane și a ridicării prin pocăință, care se cântă în săptămâna a cincea a Postului Mare.
A trecut la Domnul în anul 740, în orașul Ieriso de lângă Militene, capitala insulei Lesbos, pe când se întorcea dintr-o călătorie făcută la Constantinopol. Este înmormântat în Biserica Sfintei Mucenițe Anastasia din Mitilene.