Oficiul European de Brevete a primit, în 2025, peste 200.000 de cereri de brevete pentru diverse tehnologii. Este un număr record de solicitări, în cei cinci ani când există acest organism. În mod suprinzător, relatează Euronews, nu inteligența artificială a fost tehnologia dominantă în care s-au cerut brevete, ci invențiile în domeniul calcului cuantic. În Europa, Germania continuă să conducă cursa invențiilor, menținându-se în același timp al doilea jucător la nivel global și lider al continentului european.
Oficiul European de Brevete a transmis că a primit 201.974 de aplicații pentru brevete în 2025, în creștere cu 1,4% față de anul precedent, pe fondul inovațiilor în inteligență artificială (AI), calcul cuantic și comunicații wireless de nouă generație, care generează un nou val de proprietate intelectuală.
Statele Unite și-au păstrat poziția de cel mai mare solicitant de brevete europene, companiile și inventatorii americani depunând 47.008 cereri.
Germania a fost liderul Europei în cereri de brevet și s-a clasat pe locul al doilea, după SUA. China s-a situat pe locul al treilea, cu o creștere de 9,7% față de anul trecut, pe măsură ce își dezvoltă tehnologiile. Japonia și Coreea de Sud au ocupat locurile patru și cinci.
Între timp, Franța, Elveția, Țările de Jos, Regatul Unit și Italia au completat topul 10, în această ordine.
Creșterea Europei în 2025 a fost determinată în mare parte de țări precum Danemarca, Australia, Spania și Finlanda (care a înregistrat o creștere de 44%).
În interiorul Europei, creșterea a fost susținută de țări precum Danemarca (+5,2%), Austria (+5,0%), Spania (+2,9%) și în special Finlanda (+44,0%), în timp ce depunerile din liderii tradiționali precum Germania (-2,2%), Franța (-0,4%), Elveția (-0,5%), Țările de Jos (-0,7%), Regatul Unit (-3,3%), Italia (-1,8%) și Suedia (-4,3%) au scăzut.
Ce tehnologii conduc cursa brevetelor?
Deși interesul pentru inteligența artificială continuă, aceasta nu a generat cele mai multe cereri de brevet. Domeniul a înregistrat o creștere de aproape 10%, însă calculul cuantic a fost tehnologia cu cea mai rapidă creștere, cu un avans de 38%.
Deși SUA au avut cea mai mare pondere totală în cererile de brevet din domeniul tehnologiei informatice, inovatorii europeni au deținut cea mai mare cotă atât în AI, cât și în calculul cuantic, crescând cererile cu 2,6%, respectiv 22%.
Tehnologia informatică, incluzând AI și calculul cuantic, a ocupat primul loc, dar comunicațiile digitale, care includ invenții pentru rețele mobile, s-au clasat pe locul al doilea și au înregistrat cea mai puternică creștere, în mare parte datorită progreselor în tehnologiile 6G.
Pe locul trei s-au situat mașinile și echipamentele electrice, precum și energia, urmate de tehnologia medicală pe locul patru și transporturile pe locul cinci.
Totuși, cererea de brevete farmaceutice a scăzut cu aproximativ 6% față de anul trecut, la fel ca și biotehnologia, care a scăzut cu 3%.
Topul companiilor care au aplicat pentru cele mai multe brevete
Primele cinci companii care au solicitat brevete unitare în 2025 au fost Samsung, Huawei, LG, Qualcomm și Nokia. Brevetul unitar este un mecanism simplificat de protecție lansat în iunie 2023, care oferă acoperire în 18 state membre UE printr-o singură cerere.
Numărul total de cereri în cadrul noului sistem a depășit 80.000, cu o rată de adoptare de 28% în 2025. Pentru inovatorii europeni, aceasta a fost de 40%. Biroul European de Brevete consideră această evoluție un semnal puternic al succesului uneia dintre cele mai importante reforme ale legislației europene privind brevetele din ultima generație.
Însă nu doar marile companii au generat cereri de brevet.
Întreprinderile mici și mijlocii, inventatorii individuali, universitățile și organizațiile publice de cercetare reprezintă acum aproape jumătate din toate brevetele unitare acordate inovatorilor europeni.
Raportul a mai arătat că una din patru cereri de brevet include o inventatoare, în creștere cu 1% față de anul precedent.
Spania conduce clasamentul cu cea mai mare proporție de femei inventatoare (42%), urmată de Finlanda (34%), Belgia (32%), Franța (32%) și Danemarca (30%).