Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, purtător de cuvânt al formaţiunii, a afirmat vineri că variantele viabile ar fi un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD sau un Guvern minoritar PSD, în ambele cazuri nemaifiind nevoie de voturile "extremiştilor", potrivit Agerpres.
Întrebat la RFI cum comentează declaraţia premierului interimar, Ilie Bolojan, care a propus un Guvern de armistiţiu cu premier şi miniştri tehnocraţi, Csoma Botond a arătat aceasta că nu ar fi o soluţie viabilă.
"Nu ştiu dacă e o soluţie viabilă în acest moment. Sigur, cred că domnul Bolojan a declarat acest lucru pentru că au acea rezoluţie în PNL că nu vor vota un Guvern din care fac parte miniştri PSD. (...) Sigur, e o "linie roşie" care contribuie la faptul că nu putem forma o majoritate în Parlamentul României. (...) Mie nu mi se pare o idee sustenabilă sau fezabilă, în acest moment, de a avea un Guvern eminamente tehnocrat, format din tehnocraţi, cu premieri tehnocraţi şi cu miniştrii tehnocraţi", a argumentat deputatul UDMR.
Potrivit acestuia, "ar fi foarte greu pentru un asemenea Guvern ca pe anumite subiecte să strângă majoritatea în Parlamentul României".
"Cu toată această fărâmiţare, cu toate conflictele care există pe scena politică, cred că pentru un Guvern politic, fie el şi minoritar, ar fi mai uşor să ajungă la un consens pe anumite subiecte importante din punctul de vedere al dezvoltării României", a motivat el.
Csoma Botond a reafirmat că UDMR nu va vota un Guvern din care să facă parte AUR, S.O.S. România şi parlamentari proveniţi din aceste partide, subliniind că "este un blocaj total".
"Nu putem să ne asociem politic noi, cei de la UDMR, cu partidele extremiste antimaghiare. Şi atunci, eu nu înţeleg toate aceste teorii şi teorii ale conspiraţiei şi foarte multe abordări care apar în spaţiul public, care spun că noi avem ceva probleme cu Luca Niculescu. Nu avem nicio problemă nici cu Luca Nicolescu, nici cu un alt premier. Avem o problemă că există următoarea situaţie: PNL-ul şi PSD-ul şi USR-ul au aceste linii roşii şi în acest moment, din cauza acestor linii roşii, s-ar putea forma o majoritate în Parlamentul României numai dacă noi am vota împreună cu AUR şi cu S.O.S. şi cu alţi traseişti din aceste partide. Nu putem face acest lucru şi de asta spun că este un blocaj total", a punctat el.
Csoma Botond, despre apropierea PSD de AUR
Deputatul a dorit să sublinieze că nu UDMR este de vină pentru apropierea PSD de AUR, adăugând că cea mai viabilă variantă este un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD ori un Guvern minoritar PSD, fără "voturile extremiştilor".
"Nu suntem noi de vină pentru că Partidul Social Democrat s-a dus către AUR. Este un blocaj total în politica românească. Noi am încercat să formulăm soluţii raţionale pentru deblocarea situaţiei. Nu cred că putem fi ţinuţi noi răspunzători pentru această situaţie. (...) Cea mai viabilă (variantă - n.r.) - ori PSD-ul votează un Guvern PNL-UDMR-USR, ori votăm noi un Guvern minoritar PSD. Aceste două variante sunt şi în aceste variante nu avem nevoie de voturile extremiştilor", a afirmat liderul deputaţilor UDMR.
În opinia lui, alegerile anticipate sunt o variantă de luat în calcul, dar care nu rezolvă însă problema de fond.
"E foarte greu de zis în acest moment către ce situaţie ne îndreptăm. Dacă nu vom ajunge sau nu se ajunge la un acord, nu exclud nici alegeri, să avem alegeri în trei sau patru luni. Nici alegerile anticipate nu rezolvă problema de fond, pentru că vom avea un AUR consolidat de la 40% şi în zona partidelor centriste tot o fragmentare va exista, deci tot va trebui să formăm o coaliţie. Deci situaţia nu se va modifica în mod substanţial. (...) Guvernul a fost demis pe 5 mai, nu poţi să te duci până la nesfârşit cu un asemenea Guvern demis. Poate că după alegerile anticipate, poate că unii vor renunţa la liniile roşii destul de absurde care există acum în zona centristă şi atunci se va forma o coaliţie. Nu ştiu, nu ar fi de dorit să avem alegeri anticipate, subliniez", a transmis Csoma Botond.
De asemenea, acesta a spus, vineri, că partidul va susține un nou Guvern cu o condiție: respingerea legii care amendează refuzul de a săruta drapelul.