Criza benzinei din Rusia a prăbușit popularitatea lui Vladimir Putin. Situația economică e comparată cu penuria din ultimii ani ai URSS

Criza benzinei din Rusia a zguduit puternic încrederea rușilor în Vladimir Putin și a dus la o prăbușire efectivă a cotei de favorabilitate a acestuia, conform datelor făcute publice de autoritățile regimului de la Kremlin. Deși sunt, cel mai probabil, deja măsluite, datele indică o schimbare serioasă a stării de spirit în Rusia, fiind făcute comparații tot mai dese cu penuria de bunuri din ultimii ani ai Uniunii Sovietice, scrie The Moscow Times.

Pe 12 iulie, rata de aprobare a lui Putin coborâse la 65,1%, cel mai redus nivel de la începutul războiului, potrivit datelor publicate vineri de centrul de stat VȚIOM. Într-o singură săptămână, Putin a pierdut 0,9 puncte procentuale, iar în ultimele patru săptămâni, 5,3 puncte.

Ritmul scăderii a depășit declinul din toamna anului 2022, când Kremlinul a anunțat mobilizarea, precum și pe cel din august 2024, când forțele armate ucrainene au pătruns în regiunea Kursk. În primul caz, rata de aprobare scăzuse cu 3,3 puncte în patru săptămâni, iar în al doilea, cu 5,1 puncte.

Ponderea celor care dezaprobă prestația lui Putin a ajuns la 23,4%, potrivit VȚIOM, apropiindu-se de procentul celor nemulțumiți de activitatea guvernului, de 24,4%. În același timp, rata de dezaprobare a lui Putin este de 1,5 ori mai mare decât cea a premierului Mihail Mișustin.

Putin, tot mai slab politic

Sondajele nu mai indică simple fluctuații întâmplătoare, ci o deteriorare relativ constantă a stării de spirit din societate și o acumulare a nemulțumirilor, afirmă politologul Ilia Grașcenkov, citat de publicația independentă rusă.

„Când benzina devine greu de găsit și scumpă, iar autoritățile fie tac, fie explică situația prea târziu, o problemă cotidiană începe să erodeze încrederea în întregul sistem de conducere. Mai ales că benzina afectează, la rândul ei, logistica, prețurile, agricultura și funcționarea economiilor regionale”, a explicat Grașcenkov.

Societatea nu este nemulțumită doar de anumite decizii, a continuat expertul. „Trăiește într-o stare de tensiune permanentă, în care orice nouă criză de zi cu zi se transformă rapid într-un factor politic”.

În Rusia există așteptări puternice și tot mai răspândite că urmează schimbări importante, chiar dacă nimeni nu știe încă exact când vor începe sau ce formă vor lua, afirmă politologa Tatiana Stanovaia.

Au apărut și se răspândesc tot mai multe zvonuri despre o posibilă mobilizare în toamnă, trecerea la un model de economie dirijată și la o economie de război sau chiar introducerea vizelor de ieșire din țară, după modelul sovietic.

Putin pare să creadă în continuare că este pe cale să câștige războiul, afirmă Stanovaia, însă distanța dintre conducerea politică și restul țării se mărește, iar în rândul unei părți a elitelor de la Moscova se intensifică sentimentul că se apropie o catastrofă.

Putin slăbește din punct de vedere politic, dar devine în același timp tot mai radical, consideră Stanovaia. Această evoluție face mai probabilă o escaladare și sporește riscul unor scenarii care, până acum, erau considerate doar o cacealma.