Un raport de situație gata într-o oră, nu într-o zi întreagă: în lupta cu Ebola din Africa, inteligența artificială arată cum poate consolida sistemele de sănătate, inclusiv în Germania. Experții avertizează însă asupra sistemelor opace și a riscurilor încă nerezolvate, scrie Euronews.
Din luna mai, echipele de pe teren din Republica Democrată Congo (RDC) se luptă cu tulpina Bundibugyo a virusului Ebola. În fiecare zi, lucrătorii comunitari din domeniul sănătății bat din ușă în ușă și oferă sfaturi oamenilor. Ei consemnează vindecările și decesele și îi trimit la unitățile medicale pe cei care au simptome suspecte.
Informațiile adunate de acești lucrători, ale căror carnete de notițe reflectă starea unor comunități întregi, au fost digitalizate, potrivit unui raport al companiei de inteligență artificială Anthropic.
Cine s-a îmbolnăvit? Cu cine a intrat în contact persoana respectivă și unde s-a aflat înainte să afle că este infectată? Pentru a evalua răspunsurile și rapoartele a fost folosit modelul Claude, dezvoltat de Anthropic. La studiu au participat, printre alții, CEPI, Biroul Regional pentru Africa al Organizației Mondiale a Sănătății și institutul național de cercetare biomedicală INRB.
AI ajută la evaluarea mai rapidă a răspândirii epidemiilor
„Un raport de situație este realizat acum într-o oră, în loc să dureze o zi întreagă de lucru”, explică dr. Marie Roseline Darnycka Belizaire, directoare pentru pregătire și răspuns în situații de urgență în cadrul Biroului Regional pentru Africa al OMS.
Inteligența artificială poate ajuta la evaluarea mai rapidă a modului în care se răspândesc epidemiile și la direcționarea mai precisă a asistenței medicale, a declarat directoarea adjunctă a OMS pe scena World Health Summit.
În timpul analizei datelor au fost identificate potențiale focare, iar autoritățile au putut lua măsuri din timp, de exemplu trimițând stocuri de materiale medicale către centrele principale sau către zonele cu risc ridicat.
Într-o situație de urgență, acest lucru poate face diferența. Cu cât autoritățile sanitare reacționează mai devreme la un posibil focar, cu atât se pot pregăti mai bine și pot organiza mai eficient îngrijirea bolnavilor. Rolul inteligenței artificiale este de a procesa mai repede informațiile venite din surse diferite și de a-i sprijini pe cei care trebuie să ia decizii.
Acest exemplu pozitiv arată un nivel la care inteligența artificială poate fi folosită în sănătate cu riscuri relativ reduse. Experții văd însă mult mai multe posibilități pentru viitor.
Tehnologia ar putea îmbunătăți diagnosticele, ar putea degreva personalul medical de sarcinile administrative și ar putea ajuta la folosirea mai strategică a resurselor puține. În același timp, ea ridică întrebări fundamentale: cât de fiabile sunt rezultatele? Pot medicii să înțeleagă cum ajunge o IA la o anumită decizie? Și au pacienții, cu adevărat, de câștigat?
Inteligența Artificială, un sprijin pentru personalul medical suprasolicitat
Cererea de servicii medicale crește în întreaga lume. În același timp, în multe locuri lipsesc oamenii, timpul și echipamentele. Pentru dr. Thomas Zapata, directorul Academiei OMS de la Lyon, acesta este un punct de plecare esențial pentru folosirea inteligenței artificiale.
„Trebuie să ne gândim la un paradox cu care ne confruntăm în prezent. Avem mai mulți profesioniști din domeniul sănătății ca niciodată la nivel mondial și avem la dispoziție tehnologii fără precedent”, a declarat Zapata în cadrul unei dezbateri la World Health Summit. Cu toate acestea, a adăugat el, deficitul de personal medical rămâne uriaș. „Cererea de servicii medicale continuă să crească”.
El vede în AI o modalitate de a reduce acest decalaj. Esențial este însă ca tehnologia să nu fie privită ca un scop în sine, ci ca un instrument integrat în sistemele de sănătate existente.
„AI este un facilitator, un mijloc pentru atingerea unui scop. În acest moment suntem foarte fascinați de tehnologie și de IA, dar cred că trebuie să o plasăm în contextul potrivit în cadrul sistemului de sănătate”, avertizează Zapata.
În opinia sa, inteligența artificială își are locul în două zone. Pe de o parte, AI ar putea schimba modul în care este organizată îngrijirea medicală, iar pe de altă parte, pregătirea și formarea continuă a lucrătorilor din sănătate trebuie să se adapteze noilor posibilități.
În cele din urmă, AI poate, desigur, să reducă volumul de muncă, să simplifice sarcinile administrative, să îmbunătățească deciziile clinice și să facă mai bune procesele de diagnostic. Pentru el, cel mai important este ca tehnologia să elibereze timp pentru ceea ce nu poate și nu ar trebui automatizat prea ușor: îngrijirea pacienților.
Mai presus de orice, criza Ebola din Republica Democrată Congo a arătat că oamenii nu au încredere în sistemele locale de sănătate.
Medicii au mai mult timp pentru pacienți
Procesele automatizate pot face o diferență reală acolo unde personalul medical lucrează sub o presiune uriașă a timpului. Dr. Cecilia Mbaka, consilier tehnic principal pentru sănătate și situații de urgență în cadrul organizației umanitare CARE, cunoaște aceste provocări din cei peste 15 ani petrecuți în prima linie.
Pentru ea, trei întrebări sunt esențiale: poate AI să sprijine deciziile clinice? Poate prelua sarcinile repetitive? Și ajută ea la adaptarea îngrijirii la nevoile individuale ale fiecărui pacient?
„Dacă AI face această muncă foarte bine, rămâne mai mult timp pentru partea umană a îngrijirii, ca să putem pune întrebări, să ascultăm, să examinăm pacienții și să îi trimitem mai departe, la nivelul următor de îngrijire”, explică dr. Cecilliah Mbaka.
În cazul epidemiilor, nu contează doar datele medicale. Încrederea populației joacă și ea un rol important. Oamenii trebuie să poată avea încredere că vor fi protejați și îngrijiți corespunzător într-o unitate medicală. În comunitățile afectate, această încredere poate fi decisivă pentru ca oamenii să ceară ajutor medical la timp.
Potrivit epidemiologului Maximilian Gertler, se estimează că aproximativ 50% dintre decesele din satele din RDC au loc în afara unităților medicale. Sistemul local de sănătate este sub presiune și nu a fost pregătit pentru izbucnirea epidemiei de Ebola. Este nevoie zilnic de mii de costume de protecție pentru ca personalul medical să fie ferit de contaminare. Germania și-a majorat recent ajutorul cu 21 de milioane de euro.
Problema transparenței: cum ajunge AI la diagnostic?
Sistemele moderne de inteligență artificială pot analiza volume mari de date și pot detecta tipare care le-ar putea scăpa oamenilor. În multe cazuri, însă, nu este clar cum anume ajung la rezultatele lor.
Dr. Thomas Thesen, profesor de educație medicală și informatică la Geisel School of Medicine din cadrul Universității Dartmouth din Statele Unite, descrie problema astfel: „Sunt extrem de buni la recunoașterea tiparelor, dar sunt foarte slabi atunci când trebuie să ne explice care sunt, de fapt, acele tipare.”
Chatboturile și modelele lingvistice mari, precum Claude sau ChatGPT, au ceea ce el numește o problemă de explicare. Din acest punct de vedere, inteligența artificială rămâne o cutie neagră.
Această așa-numită problemă a cutiei negre este deosebit de relevantă în sănătate. Atunci când un sistem oferă un diagnostic sau o recomandare de tratament, medicii trebuie să poată judeca dacă aceasta are sens în cazul concret. Rezultatul în sine nu este întotdeauna suficient, iar drumul care a dus la el trebuie să poată fi urmărit.
„Aceasta este problema explicabilității. Nu pot explica într-un limbaj pe înțelesul oamenilor cum ajung la aceste concluzii”, spune el.
Problema cutiei negre nu ține doar de transparență, ci și de responsabilitate: cine răspunde dacă o AI oferă o recomandare greșită? De aceea, pentru dr. Mbaka este esențial ca AI să nu scoată pur și simplu rezultate, ci să sprijine cu adevărat procesul decizional.
Expert: AI nu trebuie să înlocuiască învățarea în timpul formării
Inteligența artificială poate fi de ajutor și în pregătirea profesioniștilor din sănătate, de exemplu făcând informațiile mai accesibile sau preluând sarcinile repetitive. Când vine vorba de învățarea propriu-zisă, însă, profesorul Thesen vede și riscuri.
El face trimitere la un studiu care a comparat căutarea informațiilor prin motoarele de căutare clasice cu folosirea unui chatbot. Studenții care au folosit chatbotul au rămas cu cunoștințe mai superficiale și mai puțin bine fixate.
„Aceste așa-numite dificultăți dezirabile sunt, de fapt, foarte importante pentru procesul de învățare. Iar dacă externalizezi toată munca cognitivă a învățării către un chatbot – care poate fi extrem de eficient –, de fapt nu înveți nimic”, explică acesta.
În opinia sa, cine trebuie să rețină cunoștințe pe termen lung nu ar trebui să lase o AI să preia fiecare pas al gândirii. Mai ales în medicină, poate fi crucial să iei deciziile corecte chiar și atunci când sprijinul tehnologic nu este disponibil.
De aceea, Thesen recomandă ca AI să fie folosită în primul rând acolo unde reduce volumul de muncă. Acolo unde scopul este înțelegerea cunoștințelor și păstrarea lor pe termen lung, învățarea pe cont propriu trebuie să își păstreze locul.