Procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, blocat de mai mult timp, riscă să fie legat de cel al Ucrainei, în condițiile în care statele favorabile extinderii în Balcanii de Vest cer menținerea unui echilibru geografic și aplicarea unui tratament egal tuturor țărilor candidate, scrie Euronews.
În ultimele săptămâni, Ucraina a făcut progrese lente pe drumul către aderarea la UE, reușind să deschidă două dintre cele șase clustere de negociere. Kievul se confruntă însă în continuare cu opoziție față de accelerarea procesului, iar acum apare o nouă complicație: Serbia.
Progresele Ucrainei, realizate în paralel cu Republica Moldova, au devenit posibile abia după înfrângerea categorică suferită de Viktor Orban la alegerile din aprilie.
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, a început discuțiile pentru soluționarea disputelor bilaterale cu Kievul privind situația minorității maghiare din Transcarpatia și a acceptat deschiderea clusterelor referitoare la statul de drept și politica externă.
În același timp, Budapesta s-a opus presiunilor de a deschide toate cele șase clustere simultan, preferând o abordare treptată. Autoritățile ungare consideră că această variantă este mai ușor de acceptat pe plan intern, după ani de propagandă antiucraineană în timpul guvernării Orbán.
Progresele Kievului sunt însă puse sub o presiune tot mai mare de statele membre care cer accelerarea extinderii UE în Balcanii de Vest și, în special, avansarea procesului de aderare a Serbiei.
"Există o linie foarte fină între a spune că toate țările candidate trebuie tratate în mod egal și a începe să condiționezi progresele dintr-o regiune geografică de cele dintr-o altă regiune", a declarat pentru Euronews un diplomat european, sub protecția anonimatului.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană a propus din nou deschiderea Clusterului 3 în negocierile cu Serbia, al cărei proces de aderare este blocat din decembrie 2021. Și de această dată, opt state membre s-au opus.
Statele care se opun susțin că Serbia nu îndeplinește standardele europene în domeniul statului de drept și că nu s-a aliniat suficient sancțiunilor impuse Rusiei, menținând o relație ambiguă cu Moscova.
Comisia Europeană, susținută de Franța, Spania și de grupul informal denumit "Prietenii Balcanilor de Vest", argumentează, în schimb, că Serbia a făcut progrese importante în mai multe domenii de reformă, suficiente pentru a justifica avansarea negocierilor de aderare. Din grupul "Prietenii Balcanilor de Vest" fac parte Italia, Grecia, Slovacia, Austria, Cehia, Croația și Slovenia.
Progresele înregistrate de alte state din Balcanii de Vest, în special Muntenegru și Albania, considerate următoarele țări care ar putea adera la UE, pun presiune asupra guvernului de la Belgrad. Acesta trebuie să explice populației de ce procesul de aderare al Serbiei pare în continuare blocat.
Serbia este, totodată, considerată cea mai influentă țară din regiune, având cea mai mare populație și cea mai puternică economie dintre statele Balcanilor de Vest.
Majoritatea statelor din grupul "Prietenii Balcanilor de Vest", cu excepția notabilă a Croației, susțin că motivele geopolitice au creat un standard dublu între Serbia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte.
"Există temerea că Prietenii Balcanilor de Vest ar putea lega procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova de deschiderea Clusterului 3 pentru Serbia", a declarat un al doilea diplomat. "Progresele pe un front creează presiune pentru avansarea și pe celălalt front."
În același timp, statele membre sunt, în general, de acord că procesul de extindere funcționează cel mai bine atunci când deciziile politice nu blochează evaluările tehnice. Cu cât sunt create mai multe legături între dosarele de aderare, cu atât procesul devine mai complicat.
În trecut, guvernul condus de Viktor Orban a încercat să lege parcursul european al Serbiei de cel al Ucrainei. Dosarul aderării Ucrainei era însă atât de încărcat ideologic, încât nu putea exista un schimb real între cele două procese. Acum, după schimbarea poziției Budapestei, această legătură ar putea reapărea.
"Comisia spune că trebuie respectat un echilibru geografic, dar Serbia nu ne ajută prin reformele sale interne", a declarat un al treilea diplomat pentru Euronews. Acesta a adăugat că există în continuare speranța ca Clusterul 3 să fie deschis în toamnă.
Până în prezent, cele două procese de aderare nu au fost legate oficial. Pe măsură ce cresc presiunile pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova până la sfârșitul anului, este însă probabil ca apelurile la tratament egal și echilibru geografic să devină tot mai puternice.