Cum s-a ajuns la 400 de bătrâni îngropați pe câmp, în Bihor. Din 2016 se știa de azilul ilegal. Chiar statul a livrat pacienți acolo

Noi detalii șocante ies la iveală în urma anchetei de amploare desfășurate la "azilele groazei” din județul Bihor, unde, sub paravanul unei asociații umanitare, o grupare condusă de Viorel Pașca este acuzată că ar fi exploatat sute de bătrâni, persoane cu handicap și pacienți vulnerabili, încasând pensiile, indemnizațiile, ajutoarele sociale și donațiile acestora.

Cazul a explodat marți, când polițiștii și procurorii DIICOT au descins la 27 de adrese din Bihor, inclusiv la Primăria Holod. În centrele vizate au fost găsite peste 400 de persoane în condiții inumane.

Totuși, încă din 2016 existau informații privind funcționarea în ilegalitate a acestor centre, așa cum a precizat chiar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Presa locală relata din 2025 despre pacienți cu afecțiuni psihice grave care ar fi fost trimiși în centrele improvizate din Dumbrava, administrate de Viorel Pașca, și ulterior abandonați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți. 

Deși centrele funcționau fără autorizație, numeroase instituții din Bihor și din alte județe au continuat, de-a lungul anilor, să trimită aici bolnavi și persoane vulnerabile, în special cazuri pe care sistemul social nu reușea să le gestioneze. Practic, aceste centre au ajuns să preia o parte dintre beneficiarii “fără soluție” ai sistemului de protecție socială.

Potrivit anchetatorilor, persoanele vulnerabile care ajungeau în aceste centre ar fi fost ținute în condiții greu de descris, fără îngrijiri medicale adecvate, iar cele decedate ar fi fost înhumate pe un teren aflat lângă un cimitir. În același timp, membrii grupării ar fi încasat inclusiv ajutoarele de înmormântare.

Cimitir improvizat cu 400 de cruci

La marginea localității Dumbrava, pe un teren deschis, se află un cimitir improvizat, o imagine greu de descris în cuvinte. Peste 400 de cruci de fier, așezate în rânduri, marchează destinele unor oameni singuri, fără aparținători, aduși aici din toate colțurile țării. Sunt persoane care au trecut prin căminele din Bihor, s-au stins de-a lungul anilor și au fost înmormântate în acest spațiu improvizat.

În urma descinderilor de marți, 50 de persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale, iar alte 357 urmează să fie relocate în centre autorizate. În zonă a fost instalat și un spital mobil pentru evaluarea și tratarea vârstnicilor proveniți din aceste centre.

Dr. Hadrian Borcea, medic UPU-SMURD Bihor, a descris pentru Antena 3 CNN starea gravă a doi pacienți preluați: unul cu traumatism cranian vechi de câteva zile, neîngrijit și fără asistență medicală, și un alt pacient care avea nevoie de oxigen.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, bolnavii și vârstnicii ar fi fost sedați fără acordul lor, pentru a fi menținuți liniștiți și mai ușor de gestionat. Din acest motiv, pacienții erau retrași, fără dureri evidente, iar în unele cazuri ar fi primit hrană expirată, în timp ce declarau că “totul este în regulă”.

Deși în anumite situații poate exista o recomandare medicală pentru tratament sedativ, administrarea acestuia fără informarea și consimțământul pacientului este ilegală. De asemenea, astfel de tratamente trebuie administrate exclusiv de personal medical autorizat.

Chestorul Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, a precizat că dosarul penal a fost deschis în urma unei autosesizări a polițiștilor din cadrul Direcției de Investigații Criminale a IGPR.

Potrivit procurorilor DIICOT, din 2020, Viorel Pașca, împreună cu alți membri ai familiei, ar fi înființat o asociație umanitară și de caritate. Sub acest paravan, gruparea ar fi indus în eroare donatori și aparținători pentru a obține bani din donații și sponsorizări. În paralel, ar fi încasat ilegal pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale și ajutoare de înmormântare cuvenite victimelor, aduse din spitale și din direcții de asistență socială din mai multe județe.

Încă din 2016 se știa despre "azilele groazei" din Bihor

Încă din 2016 existau semnale și informații privind modul în care funcționau aceste centre, însă situația a rămas, în mare parte, nerezolvată, potrivit explicațiilor oferite de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat pe Facebook că, în perioada respectivă, a fost chiar solicitată intrarea în legalitate a activității, prin obținerea licențelor și funcționarea în cadrul sistemului de servicii sociale reglementat. Potrivit ministrului, soluția nu era sancționarea imediată, ci sprijinirea pentru conformare la lege, în condițiile unei proceduri birocratice complexe.

Totuși, demersurile de legalizare ar fi fost refuzate, iar activitatea a continuat într-o zonă gri din punct de vedere legislativ, în care persoane vulnerabile au fost îngrijite în afara unui cadru complet reglementat și monitorizat.

“Ministerul Muncii a semnalat, încă din trecut, faptul că activitatea de îngrijire a persoanelor vulnerabile trebuie desfășurată numai în condiții legii, cu acreditare și servicii sociale licențiate.

În 2016, din poziția de ministru al Muncii, am cerut ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate. Nu să îl amendăm, ci să îl ajutăm cu o procedură destul de stufoasă și birocratică. 

Soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde, verificări și responsabilități asumate.

Acest lucru a fost refuzat cu obstinație de persoana respectivă, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică”, a precizt Dragoș Pîslaru.

Oameni vulnerabili au continuat să ajungă la "azilele groazei"

Oficialul mai afirmă că, de-a lungul anilor, au existat disfuncționalități și lipsă de intervenție fermă din partea autorităților, ceea ce ar fi permis perpetuarea situației până în prezent, când au fost declanșate anchete ample.

“De atunci, situația a rămas total ambiguă: oamenii vulnerabili continuau să fie găzduiți acolo, însă cadrul legal nu oferea instrumente pentru sancționarea sau oprirea unei activități desfășurate de o persoană fizică, în afara sistemului licențiat de servicii sociale.

Nu spun că nu s-ar fi putut face mai mult pe zona publică – într-o măsură a fost totul băgat sub preș și lucrurile au mers înainte. Cu ridicat din umeri”.

Pacienți din alte județe, direcționați către "azilele groazei"

În ciuda faptului că centrele din Dumbrava funcționau fără autorizație, de-a lungul anilor mai multe instituții sociale și autorități locale au continuat să direcționeze către acestea persoane vârstnice și pacienți fără alternative de îngrijire. Situația a creat un sistem informal de “preluare” a cazurilor sociale, tolerat în practică de unele structuri ale statului. În 2025, acest mecanism a ieșit la suprafață, în contextul blocajelor din gestionarea pacienților transferați între județe.

Ministrul Muncii de atunci, Florin Manole, a cerut declanșarea unei anchete de urgență, iar Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială din Bihor și Mehedinți au fost solicitate să dea explicații, după un episod care a vizeazat gestionarea persoanelor cu afecțiuni psihice grave și modul în care acestea au fost transferate între instituții și centre la Bihor.

Totul a pornit de la situația a opt pacienți cu dizabilități psihice severe, care au fost mutați între spitale și centre din județele Mehedinți și Bihor, în contextul închiderii unor secții medicale. Potrivit relatărilor ebihoreanul.ro, aceștia ar fi fost transferați fără documentație completă, iar ulterior au existat dificultăți în preluarea lor de către autoritățile competente.

Cazul a generat un blocaj administrativ, în care DGASPC Mehedinți nu ar fi putut asigura preluarea imediată a tuturor pacienților, în timp ce centrele din Dumbrava, care activau fără autorizație, administrate de Viorel Pașca, au fost solicitate să îi primească temporar.

Pașca ar fi încercat să-i returneze pe bolnavi în județul Mehedinți, însă DGASPC nu a vrut să îi primească, lăsându-i să stea în soare timp de mai multe ore.

Funcționarii DGASPC Mehedinți s-ar fi "baricadat înăuntru, închizând ușile de la intrare”. Nici un angajat nu a coborât măcar să-i vadă pe bolnavi.

Cei 8 bolnavi în stare gravă au stat aproape 3 ore în soare. „Timp de două ore și jumătate nu au venit nici de la ambulanță nici de la vreo altă instituție. Abia după aproape trei ore au venit câteva ambulanțe care i-au transportat undeva, nu știu unde”, a spus atunci Viorel Pașca.

Cine este Viorel Pașca și cum și-a creat imaginea de "bun samaritean"

Viorel Pașca și-a creat la nivel local o imagine de "bun samaritean”, fiind cunoscut faptul că de 20 de ani adăposteşte la Dumbrava oameni ai străzii sau bolnavi abandonați de propriile rude. Anchetatorii spun însă că totul a fost un paravan, pentru că în realitate, sute de persoane vulnerabile ar fi fost exploatate ani la rând sub pretextul unor servicii de îngrijire.

Absolvent de școală profesională, acesta a lucrat în anii ’90 ca asistent social, după care a început să primească și să îngrijească persoane fără adăpost chiar în propria locuință, activitate care a crescut treptat până la aproximativ 450 de beneficiari.

De-a lungul timpului, Pașca a refuzat să își legalizeze complet activitatea, invocând birocrația și procedurile complicate, fiind în același timp vizat de controale și sancțiuni din partea autorităților. Cu toate acestea, mai multe instituții din Bihor și din alte județe au continuat să direcționeze către el persoane aflate în situații vulnerabile, pentru care sistemul nu a găsit alternative de îngrijire.

În 2016, în urma unui control efectuat de Poliție, ITM și DSP Bihor, acesta a fost amendat pentru condiții necorespunzătoare, lipsa asistenței medicale și absența unui contract de muncă pentru personalul de îngrijire.