Când liderul chinez Xi Jinping îl va primi săptămâna aceasta, la Beijing, pe Donald Trump, președintele american își va aminti probabil de vizita sa din 2017. Atunci, China l-a întâmpinat cu mult fast, inclusiv cu o cină în Orașul Interzis, o onoare pe care niciun alt președinte american nu o mai primise. Și vizita de acum se anunță la fel de spectaculoasă. Trump ar urma să ajungă și în Zhongnanhai, complexul exclusivist unde locuiesc și lucrează liderii de vârf ai Chinei. Dar discuțiile vor fi dificile. Pe agendă se află Iranul, o nouă sursă de tensiune, dar și comerțul, tehnologia și Taiwanul, scrie BBC.
Între timp, China s-a schimbat mult. Trump revine într-o țară mai puternică și mult mai hotărâtă să își afirme rolul în lume. Xi Jinping se află deja într-un al treilea mandat fără precedent și investește masiv în ceea ce numește „noi forțe productive”: energie verde, robotică și inteligență artificială.
Dacă Trump și echipa sa vor să vadă direcția în care merge China, nu este suficient să privească doar spre centrul politic al Beijingului. În nordul îndepărtat, parcurile solare și eoliene acoperă zone uriașe. În sudul industrial, fabricile sunt transformate de automatizare. Iar orașe uriașe precum Chongqing au devenit atracții populare pe rețelele sociale.
Cu ajutorul unor investiții masive ale statului, Chongqing, un vechi centru industrial din sud-vestul Chinei, s-a transformat într-un simbol al noii Chine. Este o țară care mizează pe tehnologie, pe noi rute comerciale și pe o imagine mai modernă și mai prietenoasă în fața lumii.
În 2017, China încerca să arate că este egală cu Statele Unite, spune Ali Wyne, expert în relațiile SUA-China la International Crisis Group.
„Cred că delegația chineză a depus atunci un efort diplomatic uriaș pentru a transmite ideea că președintele Xi era egalul geopolitic al președintelui Trump. Ce mi se pare interesant este că, de data aceasta, China nu mai are nevoie să transmită atât de apăsat acest mesaj”, spune el.
Washingtonul vede acum China drept un rival aproape egal, spune Wyne. El descrie Beijingul ca fiind „probabil cel mai puternic competitor cu care Statele Unite s-au confruntat vreodată”.
„America First” și strategia pe termen lung a Chinei
Trump este, la rândul său, unul dintre cei mai imprevizibili lideri străini cu care China a avut de-a face. În China are chiar și o poreclă: Chuan Jianguo, adică „Trump, constructorul națiunii”. Mulți chinezi cred că politicile sale și războaiele comerciale au ajutat, de fapt, China, pentru că au slăbit poziția globală a Americii.
„Nu îi pasă deloc de consecințe”, spune un bărbat de vârstă mijlocie aflat în vacanță în Chongqing. „Ar trebui să știe că împărțim aceeași lume. Este un sat global. Nu ar trebui să pună mereu America pe primul loc.” „China își face strategii pe termen lung de zeci de ani”, adaugă el, în timp ce orașul, supranumit „capitala cyberpunk” a lumii, se aprinde în lumini la lăsarea serii.
Chongqing a fost construit printre munți, iar orașul s-a extins mai ales pe verticală. Drumurile urcă și coboară pe versanți, iar metroul trece pe sub clădiri, dar și prin unele dintre ele. Totul pare suprapus, de aceea orașul este numit de unii jurnaliști de turism „orașul 8D” al Chinei.
Turiștii aflați pe punctele de belvedere și cei din bărcile de pe fluviul Yangtze încearcă să surprindă aceeași imagine spectaculoasă: zgârie-nori, poduri și lumini în nuanțe de albastru, roșu și roz.
Chongqing arată cum încearcă Beijingul să concureze cu America nu doar economic și militar, ci și prin imagine. China investește în puterea sa de atracție și oferă intrare fără viză pentru tot mai mulți turiști străini. Anul trecut, aproximativ două milioane de turiști străini au pus Chongqing pe lista destinațiilor importante, alături de Beijing și Shanghai.
Dar dezvoltarea spectaculoasă a orașului a costat enorm. Chongqing a trecut prin una dintre cele mai mari perioade de construcție urbană din istoria modernă. Administrația locală, care gestionează o populație de peste 30 de milioane de oameni, este acum puternic îndatorată. Economia slabă și criza din sectorul imobiliar complică și mai mult situația.
Dincolo de imaginea futuristă a orașului există și cartiere vechi, unde oamenii sortează colete sau vând fructe și legume pentru câțiva dolari pe zi. Tarifele impuse de Trump și războiul americano-israelian din Iran pun presiune suplimentară pe economia Chinei. Prețurile locuințelor scad, șomajul crește, iar consumul rămâne slab.
În tot acest timp, controlul Partidului Comunist Chinez rămâne foarte strict. Mulți chinezi evită să vorbească despre politică. Deși au un mesaj pentru Trump, nu vor să își dezvăluie numele. „Vreau să îi spun lui Donald Trump să nu mai agite lucrurile”, spune o manichiuristă ale cărei investiții au fost afectate de încetinirea economiei globale după criza din Orientul Mijlociu.
Totuși, unii tineri chinezi continuă să privească Statele Unite ca pe un loc al libertății și al oportunităților. „Când mă gândesc la SUA, mă gândesc la libertate. Acolo, oamenii își pot descoperi personalitatea și pot vedea de ce sunt capabili”, spune o studentă la modă, aflată în vacanță cu o prietenă. „Este o țară plină de creativitate și inteligență, iar mulți tineri chinezi ar vrea să studieze acolo.”
Acest vis este însă mai nesigur acum, din cauza tensiunilor dintre cele două mari puteri. În același timp, aceste tensiuni au împins mulți ingineri chinezi să inoveze acasă.
Cursa tehnologică: de la roboți la mașini electrice
Într-un laborator modern cu două etaje, aflat într-un nou centru de afaceri din Chongqing, un grup de copii de grădiniță râde încântat în fața unui pește-robot care înoată într-un acvariu.
Alți roboți umanoizi prind viață și fac demonstrații de kung-fu sau dansează. Copiii sunt entuziasmați să apară în fața camerelor BBC, iar profesoara îi ajută să exerseze limba engleză. Ei repetă în cor: „Acest robot poate dansa!”
China are deja cel mai mare număr de roboți industriali în fabrici, iar statul vrea să investească aproximativ 400 de miliarde de dolari în robotică doar anul acesta.
Chongqing se află în centrul acestei strategii și vrea să devină „Silicon Valley-ul” vestului Chinei. Totuși, robotica chineză are încă nevoie de tehnologie americană.
Roboții au nevoie de cipuri foarte performante, iar China vrea să cumpere mai multe cipuri pentru inteligență artificială de la compania americană Nvidia. Acesta ar putea fi unul dintre punctele sensibile ale întâlnirii dintre Trump și Xi.
În 2022, administrația Biden a încercat să limiteze progresul Chinei în inteligență artificială și robotică, blocând accesul la cei mai avansați semiconductori. Trump a relaxat această politică. Anul trecut, el a permis companiei Nvidia să vândă Chinei unele cipuri avansate, dar nu pe cele mai puternice.
În timp ce China și Statele Unite concurează pentru dominație tehnologică, unii analiști atrag atenția asupra unui pericol mai mare: folosirea greșită a inteligenței artificiale. Ei se tem că un singur actor rău-intenționat, cu un laptop, ar putea ataca sisteme medicale sau chiar ar putea încerca să obțină coduri nucleare. De aceea, spun acești analiști, Trump și Xi ar trebui să se gândească și la binele comun, nu doar la competiția dintre marile puteri.
Totuși, competiția va domina agenda. China a încercat deja să reducă dependența de piața americană. Exporturile Chinei către Statele Unite au scăzut cu aproximativ 20% în ultimii ani. America este acum al treilea partener comercial al Chinei, după Asia de Sud-Est și Uniunea Europeană.
Fastul vizitei lui Trump din 2017 nu a împiedicat Statele Unite să impună ulterior tarife mari produselor chinezești. Beijingul pare să fi învățat lecția.
Când Trump a devenit favorit în cursa prezidențială din 2024, oficialii chinezi au început să se pregătească. Au participat la întâlniri ale unor centre de analiză din Washington și au ascultat din nou avertismentele lui Trump privind practicile comerciale ale Chinei, pe care el le considera incorecte.
Când noile tarife au fost impuse anul trecut, China a fost singura țară care nu a cedat. Marea întrebare este dacă armistițiul comercial fragil va rezista sau dacă va duce la un acord mai amplu. Cert este că ultimul an a făcut Beijingul mai încrezător.
„Nu depindem de piața americană”, spune Lucia Chen, care vinde mașini electrice pentru Sahiyoo, o companie din Chongqing. Orașul este important pentru strategia Chinei de a deveni mai independentă. Chongqing este lider în producția auto din China, iar China este cel mai mare producător auto din lume.
Xi a cerut legături feroviare directe de aici, prin Asia Centrală, până în Europa. Proiectul a costat aproximativ 5 miliarde de dolari. Lucia Chen spune că această rută feroviară o ajută să vândă mai multe produse clienților.
„Sunt destul de optimistă în privința viitorului industriei mașinilor electrice din Chongqing”, spune ea, în timpul unui tur al fabricii. „Familia și prietenii mei au trecut toți de la mașini pe benzină la mașini electrice. Din cauza războiului din Iran, prețurile la combustibil au crescut mult, iar mulți cumpărători se gândesc pentru prima dată să cumpere o mașină electrică.”
Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă, Trump vine în China și pentru a încerca să contribuie la oprirea conflictului. El speră ca Beijingul să ajute la negocierea unui acord cu Teheranul, un aliat al Chinei. Este încă un semn că Beijingul joacă acum un rol esențial pe scena mondială.
Trump spune des că are o relație bună cu Xi și probabil crede că poate negocia direct cu liderul chinez. El va dori și un rezultat concret de la acest summit. Dacă va pleca din Beijing spunând că i-a convins pe chinezi să cumpere mai multe produse americane, ar putea prezenta acest lucru drept o victorie.
O imagine a viitorului?
Pentru China, victoria ar putea însemna o vizită de stat bine organizată, fără incidente.
Un acord comercial ar fi o mare ușurare pentru Beijing. Dar chiar și fără un acord, vizita unui președinte american după aproape zece ani întărește mesajul lui Xi: China este deschisă pentru afaceri și pentru lume.
„Simt că China este tot mai conectată la lume și mai integrată în comunitatea internațională”, spune un fotograf din Chongqing. „În trecut era foarte rar să văd oameni cu păr blond ca al tău. Acum întâlnesc mulți străini. Suntem toți ca o singură familie.”
El este unul dintre mulții oameni care câștigă de pe urma unei economii locale neobișnuite, apărute în jurul turismului și al rețelelor sociale. Pe malul râului, vizavi de locul unde un tren local intră într-un bloc de locuințe, mai mulți vizitatori stau cu gurile deschise.
Aceasta este China pe care Xi vrea ca lumea să o vadă: modernă, spectaculoasă și stabilă. În același timp, el încearcă să se prezinte drept un lider calm și previzibil, în contrast cu Trump.
De când Trump a revenit la putere, ordinea mondială s-a schimbat mult, iar acest lucru a întărit poziția Beijingului. Politica sa „America First” i-a neliniștit atât pe aliații, cât și pe rivalii Statelor Unite, mai ales din cauza tarifelor anunțate, retrase și apoi anunțate din nou. În același timp, Beijingul a primit cu fast mai mulți lideri occidentali, inclusiv din Marea Britanie, Canada și Germania.
Desigur, aceasta nu este întreaga imagine a Chinei. Țara are și supraveghere extinsă, control strict al statului asupra presei și toleranță zero față de criticile la adresa guvernului sau a liderilor săi.