Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen a avertizat Europa să nu se limiteze la a implora să participe la o parte a negocierilor de pace mediate de Statele Unite între Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi, afirmând că obținerea unui loc la masa negocierilor se face prin demonstrarea forței, nu prin „cerșit”, potrivit Euronews.
„Europa se află deja într-o poziție slabă. Europa cerșește un loc la masa negocierilor. Trebuie să vă faceți indispensabili, punând la dispoziție resurse și atuuri concrete la masa negocierilor, așa că sper ca Europa să se trezească acum”, a spus acesta.
Rasmussen a făcut aceste declarații în contextul în care negociatori ruși, ucraineni și americani se întâlnesc la Abu Dhabi pentru discuții menite să pună capăt invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Oficiali europeni de rang înalt, inclusiv reprezentanți ai Uniunii Europene, NATO, Marii Britanii, Germaniei, Italiei și Franței, vor călători, de asemenea, în Emiratele Arabe Unite pentru discuții separate, dar nu vor participa la principala reuniune trilaterală.
Prezența lor reflectă hotărârea Europei de a avea un cuvânt de spus în negocieri al căror rezultat ar putea remodela securitatea continentului.
„Europenii trebuie să se trezească”
Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui american Donald Trump, a declarat săptămâna trecută că o „nouă arhitectură de securitate europeană” va fi unul dintre subiectele discuțiilor. Oficialii ruși au folosit un limbaj similar atunci când au cerut reducerea prezenței NATO în Europa.
„Am văzut că președintele american Donald Trump a ales Moscova”, a declarat Rasmussen, „și s-a situat de partea lui Putin”.
„Este o situație pe care trebuie să o luăm în serios. Europenii trebuie să se trezească. Dacă nu o facem, vom ajunge, fără să ne dăm seama, într-un război permanent pe continentul european.”
O convorbire telefonică de 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin, inițiată de premierul norvegian Jonas Gahr Støre și de președintele finlandez Alexander Stubb, a scos la iveală diviziunile dintre liderii nordici și a evidențiat dificultatea Europei de a vorbi pe o singură voce.
Discuția a provocat critici din partea premierului danez Mette Frederiksen, care a pus sub semnul întrebării decizia de a intra în dialog cu Moscova fără consultarea celorlalți lideri europeni.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative independente a Norvegiei și Finlandei. Nu a fost coordonată cu niciunul dintre noi”, a declarat Frederiksen la scurt timp după ce convorbirea a devenit publică.
Rasmussen, care a ocupat funcția de prim-ministru al Danemarcei între 2001 și 2009, a spus că este „un lucru bun” să existe discuții cu Rusia, dar a subliniat că astfel de inițiative trebuie coordonate.
„Și ar trebui să înțelegem că noi, europenii, nu putem fi mediatori neutri. Ne vom situa de partea ucrainenilor”, a spus el.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că țările din Europa de Est trebuie să aibă un cuvânt de spus în eventualele negocieri de pace, întrucât regiunea este expusă în mod special efectelor războiului declanșat de Rusia.
„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capetele est-europenilor”, a declarat el săptămâna trecută.
Rasmussen a condus Alianța Nord-Atlantică între 2009 și 2014. Chiar înainte de mandatul său, în 2004, statele baltice Estonia, Letonia și Lituania au aderat atât la NATO, cât și la Uniunea Europeană.
Întrebat dacă interesele lor de securitate ar trebui luate în considerare în cadrul negocierilor, Rasmussen a răspuns: „Ar fi trebuit să-i ascultăm pe est-europeni”.
Dincolo de negocierile de pace, Rasmussen a criticat întârzierile Washingtonului în aprobarea livrării către Ucraina a rachetelor americane pentru apărare antiaeriană.
SUA întârzie livrările de rachete
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la sfârșitul lunii octombrie că așteaptă de aproape o lună aprobarea Statelor Unite pentru livrările de rachete Patriot și NASAMS.
Întârzierile au stârnit îngrijorări cu privire la capacitatea Ucrainei de a respinge atacurile cu rachete balistice rusești și alte amenințări aeriene, care continuă să lovească capitala Kiev, epuizată de război. Rasmussen a descris întârzierea drept „devastatoare” pentru apărarea Ucrainei.
„Sunt extrem de dezamăgit că americanii nu au livrat ceea ce au promis că vor livra. Nu voi face presupuneri cu privire la motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, dar situația subliniază pur și simplu nevoia ca noi, europenii, să fim capabili să ne descurcăm singuri”, a spus el.
Întrebat dacă a mai văzut vreodată NATO atât de divizată ca în prezent, în contextul reducerii trupelor americane, al amenințărilor lui Trump privind retragerea din Alianță și al tensiunilor legate de Groenlanda, Rasmussen a răspuns: „Nicidecum”.
„A fost o epocă în care puteam avea încredere în aliatul american”, a spus el.
„Când situația devine critică, americanii vor veni în ajutorul Europei, dar trebuie să fim capabili să ne descurcăm singuri. A venit de mult timpul să luăm decizii în Europa, indiferent de cine locuiește la Casa Albă.”