„Europa trebuie să evite Ialta 2.0”. Negocieri cruciale în Abu Dhabi pentru războiul din Ucraina. Trump se vede în China cu Putin și Xi

Țările europene nu intenționează să poarte negocieri cu Rusia privind viitoarea arhitectură de securitatea continentului înainte de încetarea focului în Ucraina, relatează The Washington Post, citând oficiali europeni familiarizați cu discuțiile despre inițiativa lui Jared Kushner, emisarul lui Trump.

Kushner a propus organizarea unor negocieri multilaterale mai ample între Rusia și țările europene privind securitatea post-război, în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina.

El ia în calcul folosirea Consiliului NATO-Rusia drept model pentru aceste discuții. Acesta a fost creat după încheierea Războiului Rece, iar activitatea sa a fost suspendată în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia.

„Mai întâi trebuie încheiat un acord de pace privind Ucraina și abia apoi un acord privind arhitectura de securitate”, a declarat un oficial al unei țări aliate cu Statele Unite pentru Washington Post.

„Poziția noastră rămâne aceea că aceste chestiuni pot fi discutate doar după încheierea războiului”, a confirmat un oficial de rang înalt al unei alte mari țări europene.

Ambii au precizat că există un consens extins în Europa asupra acestei poziții, chiar dacă inițiativa lui Kushner beneficiază, în principiu, de susținere. Kushner dorește, însă, ca procesele de negociere să se desfășoare în paralel.

El a declarat că discuțiile concrete cu europenii ar putea începe dacă vor fi înregistrate progrese la reuniunea trilaterală dintre reprezentanții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei, programată pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi.

„Abordarea aceasta implică multe riscuri pentru noi, dar e mai bine să participăm la discuții decât să stăm deoparte. Poziția noastră rămâne aceeași: aceste chestiuni pot fi discutate abia după război. […] Nu vor fi negocieri ușoare.” Oficialul a subliniat că, deși lideri europeni importanți susțin demersul lui Kushner, în Europa există „un consens larg” că discuțiile dintre europeni și Rusia trebuie să fie precedate de o încetare a focului.

Donald Trump a anunțat o întâlnire probabilă cu Vladimir Putin și Xi Jinping la summitul APEC de la Shenzhen, din 18-19 noiembrie, notează Agerpres.

„Merg în China”, a spus Trump. „Una dintre întâlniri, cred, va fi cu preşedintele Putin şi preşedintele Xi, şi va fi interesant.” Liderul american a precizat că vor discuta despre denuclearizare și despre încheierea războaielor din Iran și Ucraina.

Potrivit Wall Street Journal, Putin a cerut întâlnirea pentru a discuta o soluție favorabilă Moscovei în Ucraina. Kievul se teme că ar putea fi sacrificat într-o înțelegere între marile puteri.

Secretarul de stat Marco Rubio a vorbit duminică, înainte de a pleca la reuniunea G7 de la Paris, despre progrese privind arhitectura de securitate de după război, relatează AFP.

„Cred că la asta se referă preşedintele (Trump), şi anume că s-au făcut progrese în ceea ce priveşte modul în care ar putea arăta această arhitectură după conflict”, a spus Rubio. „Nimic nu a fost finalizat încă. Poate că se vor putea face progrese la Abu Dhabi.”

Donald Trump promisese un acord „foarte mare” cu Rusia, care „ar putea cuprinde întreaga Europă”, declarații care i-au neliniștit pe europeni și pe ucraineni.

Volodimir Zelenski a respins ideea ca securitatea Europei să fie discutată cu Rusia înaintea încheierii războiului.

„Ideea de a discuta despre o infrastructură de securitate europeano-rusă nu este simplă și poate fi periculoasă”, a declarat Zelenski pentru CNN. „Mai întâi, trebuie să discutăm cum punem capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

Președintele ucrainean a cerut ca Ucraina și Europa să evite o „Ialta 2.0”, în care marile puteri își împart sferele de influență peste capetele statelor suverane.

Jared Kushner a propus negocieri multilaterale între statele europene și Rusia privind securitatea continentului după război, relatează The Washington Post. Modelul este fostul Consiliu NATO-Rusia, suspendat în 2014, după anexarea Crimeei.

Planul ar urma să fie pus în practică doar dacă discuțiile de la Abu Dhabi aduc progrese.

Kushner a anunțat pe X cinci piloni: consultări permanente de securitate, canale de comunicare în situații de criză, transparență militară, măsuri de reducere a riscului de escaladare și un cadru durabil pentru securitatea Europei.

Oficiali europeni de rang înalt vor participa marți și miercuri la negocierile de la Abu Dhabi privind războiul din Ucraina, într-o încercare de a întări poziția Kievului și de a împiedica Rusia să folosească discuțiile mediate de SUA pentru a redesena arhitectura de securitate a Europei, relatează Financial Times.

Discuțiile au fost gândite inițial ca negocieri strict trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina. Potrivit a trei surse informate despre pregătiri, consilierii pentru securitate națională ai Franței, Germaniei și Marii Britanii, alături de șefii de cabinet ai președintei Comisiei Europene și ai secretarului general al NATO, vor lua parte la anumite sesiuni.

Presiunea europenilor de a fi prezenți la masă a fost alimentată în bună măsură de declarațiile făcute săptămâna trecută de Donald Trump și de ginerele său, emisarul pentru pace Jared Kushner, care au sugerat că un viitor acord ar putea include și arhitectura de securitate a întregii Europe.

Miza este uriașă pentru capitalele europene, pentru că Rusia cere de mult timp să aibă un cuvânt de spus în chestiuni care țin de suveranitatea altor state, precum exercițiile NATO, desfășurările de trupe și sistemele de armament din estul Europei. Pentru guvernele europene, o asemenea perspectivă este de neacceptat, fiind văzută ca o revenire la sferele de influență din perioada Războiului Rece.

Două surse citate de FT spun că referirea lui Kushner la un nou „cadru” pentru continent după încheierea conflictului nu a fost discutată în prealabil cu capitalele europene. Guvernele europene insistă că orice discuție despre securitatea Europei, dincolo de Ucraina, poate veni doar după negocierile de pace cu Kievul, nu în paralel cu acestea.

„În ultimele săptămâni, europenii și-au făcut auzită vocea, transmițându-i mediatorului american că nicio discuție privind viitorul continentului nu poate ignora așteptările și cerințele noastre”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, la RTL.

Desfășurarea exactă a negocierilor nu este încă clară, însă cel mai probabil vor avea loc mai multe întâlniri, cu participanți diferiți în funcție de subiect. Potrivit oficialilor, pentru delegațiile europene cele mai importante sunt discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina și despre pachetul de redresare economică de după război.

Delegația Ucrainei va fi condusă de Rustem Umerov, șeful serviciului de informații externe, în timp ce din partea Rusiei vor participa viceministrul de externe Serghei Riabkov și consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski.

Participarea europenilor scoate însă la iveală și o problemă mai veche. De la revenirea lui Trump la putere, Europa s-a chinuit să stabilească atât cine ar trebui să vorbească în numele continentului în dosarul Ucrainei, cât și ce anume ar trebui să spună. Dificultatea s-a accentuat în ultimele săptămâni, pe măsură ce emisarii lui Trump și-au intensificat implicarea în negocieri, iar premierul italian Giorgia Meloni a criticat dur săptămâna trecută modul „dezarticulat, necoordonat” în care acționează Europa.

Liderii Uniunii Europene urmează să discute, vineri, la un summit, cum își pot organiza mai bine abordarea comună.