Comisia Europeană vrea să simplifice regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat
Publicat acum 15 minute
După ce importurile din China în Germania au fost de peste două ori mai mari decât valoarea celor exportate anul trecut, cancelarul Friedrich Merz a plecat într-o vizită oficială în China. „Dorim un parteneriat care să fie echilibrat, fiabil, reglementat și corect”, a declarat Merz, înainte de plecarea spre Beijing, adăugând că „ar fi o greșeală din partea noastră să încercăm să ne decuplăm de China”, scrie BBC News.
Este de așteptat, de asemenea, ca Merz să facă presiuni asupra Chinei pentru a-și folosi influența la Moscova pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina. Cu toate acestea, decalajul comercial uriaș planează asupra acestor discuții, deoarece cancelarul ia cu el o delegație de afaceri considerabilă.
China a ocupat din nou primul loc ca cel mai mare partener comercial al Germaniei în 2025, depășind SUA. În spatele acestui titlu se ascunde un dezechilibru evident și îngrijorător pentru Germania, cea mai mare economie a UE.
În 2025, bunuri în valoare de 170,6 miliarde de euro au intrat din China în Germania, o creștere anuală de 8,8%, în timp ce exporturile germane către China au scăzut cu 9,7%, ajungând la 81,3 miliarde de euro.
„Situația erodează nucleul industriei germane, în special în sectoarele auto, utilajelor și substanțelor chimice”, avertizează Jürgen Matthes de la Institutul Economic German (IW).
Matthes, șeful departamentului de politică economică internațională al IW, consideră că distorsiunile se datorează în principal subvențiilor „masive” chineze și subevaluării monedei.
„Avantajele de preț chinezești nu pot proveni doar din mai multă inovație și eficiență”, a declarat el.
Beijingul a declarat anterior că politicile sale de subvenționare sunt transparente și pe deplin conforme cu regulile comerciale internaționale. Deși, ca răspuns la acuzațiile anterioare de control nedrept al valorii monedei sale, se declară că se angajează să implementeze un regim de curs de schimb fluctuant, bazat pe cererea și oferta pieței, dar gestionat acolo unde este necesar.
Deficitul comercial umflat, care afectează întreaga UE, este numit cel mai recent „șoc al Chinei”, fiind o tendință cauzată parțial de pandemie și de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a dus la creșterea costurilor de producție în Europa, potrivit grupului de experți economici Bruegel, cu sediul la Bruxelles.
„În aceeași perioadă, China a intrat într-o fază deflaționistă prelungită, provenită din investițiile excesive în producție, creând supracapacitatea pe care o vedem astăzi”, trnasmit experții.
Liderii sunt nevoiți să analizeze cum să compenseze cel mai bine impactul produselor chinezești ieftine, în contextul în care continentul a fost deja zguduit de turbulențele politicilor tarifare ale președintelui american Donald Trump.
„Nimeni din Europa nu își dorește un război comercial pe două fronturi, cu cele două superputeri ale lumii”, spune Noah Barkin, cercetător senior invitat la German Marshall Fund (GMF).
Europa are într-adevăr un avantaj, spune Barkin, care este și consilier senior la Rhodium Group: „China are nevoie de un loc unde să-și vândă produsele. Are o problemă reală cu supracapacitatea”.
Dar sosirea acestor mărfuri provoacă o anxietate acută în Germania, motorul tradițional al Europei, dar care se află într-o situație economică precară de ani de zile. În special, industria sa auto, odinioară puternică, pierde locuri de muncă în ceea ce a devenit o tranziție dificilă către vehiculele electrice, un domeniu pe care China îl domină.
Grupurile de afaceri din Germania îl îndeamnă pe Merz să transmită un semnal clar în timpul vizitei sale inaugurale în China în calitate de cancelar.
El trebuie să abordeze probleme precum „distorsiunile” în concurență și controlul exporturilor de pământuri rare critice, a transmis Federația Industriilor Germane, în timp ce Federația Germană de Inginerie spune că Europa ar trebui să acționeze pentru a „restabili condiții concurențiale echitabile”, dacă este necesar.
Instinctele lui Merz, ca transatlantist adept al liberului schimb, se ciocnesc cu realitățile globale actuale.
„Franța susține o agendă de protecție, în timp ce Germania este mai sceptică”, spune Barkin de la GMF.
UE a inițiat numeroase proceduri antidumping împotriva Chinei, existând în același timp propuneri de stimulare a producției interne și de reducere a dependenței de străini.
„Cred că acolo unde Comisia se confruntă cu dificultăți sunt instrumentele clasice de apărare comercială, cum ar fi tarifele vamale. Spre deosebire de SUA, care pot utiliza tarifele vamale mult mai flexibil”, adaugă Barkin.
Pentru Berlin, această durere de cap înseamnă încă o înfrângere strategică pentru abordarea sa anterioară de „schimbare prin comerț” cu țări precum China și Rusia.
Fostul cancelar Angel Merkel s-a confruntat cu acuzații frecvente că a ignorat preocupările legate de drepturile omului în favoarea aprofundării legăturilor economice cu Beijingul.
Astfel de legături profunde, dar și dependențe, nu mai sunt ușor de abandonat acum.
Înainte de a se îmbarca în avion, marți seară, Merz a declarat că Germania își va continua politica mai amplă de reducere a riscurilor, dar că „ar fi o greșeală din partea noastră să încercăm să ne decuplăm de China”.