Donald Trump vrea pace în Ucraina până pe 4 iulie, când SUA vor împlini 250 de ani de independență

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut, marţi, Uniunii Europene să stabilească o dată pentru aderarea Ucrainei la blocul european, într-o intervenţie prin videoconferinţă în timpul şedinţei extraordinare a Parlamentului European.

„Este important pentru noi să avem o dată clară a aderării noastre la Uniunea Europeană”, a declarat Zelenski, avertizând că în caz contrar dictatorul rus, Vladimir Putin, „va găsi mijlocul de a bloca pentru decenii aderarea Ucrainei, divizându-vă, divizând Europa”.

Liderul ucrainean a mulţumit Uniunii Europene şi în special Parlamentului European pentru sprjinul constant acordat Ucrainei în faţa războiului de agresiune lansat de Rusia acum patru ani.

„Acesta este un război pe care nu l-am provocat şi nu l-am dorit, dar căruia am încercat să îi punem capăt. Alţii nu recunosc frontierele deloc şi încearcă să distrugă libertatea vecinilor, pentru că au o mentalitate caracteristică dictaturilor. Putin nu poate accepta un lucru simplu, acela că altundeva oamenii trăiesc liber”, a accentuat Volodimir Zelenski.

În deschiderea dezbaterii, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că „astăzi onorăm curajul poporului ucrainean şi ne reafirmăm sprijinul ferm pentru Ucraina”.

Susținere pentru Ucraina din toate „colțurile” Parlamentului European

În intervenţiile lor, majoritatea vorbitorilor au transmis susţinerea pentru Ucraina şi au condamnat agresiunea militară rusă, accentuând că, în final, pacea va prevala.

Din partea grupului Partidului Popular European, eurodeputatul Michael Gahler a salutat „curajul ucrainenilor care luptă pentru libertate în ţara lor şi în acelaşi timp pentru Europa”.

Eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez, lidera grupului S&D, a insistat că ceea ce face Putin în Ucraina „este un atac contra ideii europene” şi şi-a exprimat convingerea că liderul rus va pierde acest război. Ea l-a criticat pe premierul ungar, Viktor Orban, care „nu reprezintă pacea, ci impunitatea”, şi a accentuat că „dacă Ucraina rezistă, Europa rezistă”.

Liderul grupului „Patrioţi pentru Europa”, Jordan Bardella, a spus că Ucraina a arătat ce înseamnă identitatea unei naţiuni libere, în timp ce Valerie Hayer, lidera grupului Renew, a remarcat că „Uniunea Europeană este astăzi principalul susţinător economic, militar şi umanitar al ucrainenilor”.

Hayer l-a criticat pe şeful guvernului ungar, Viktor Orban, pentru blocarea adoptării de către UE a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi s-a întrebat când va înceta acest şantaj din partea guvernului de la Budapesta. „Europa este sub asediu din partea puterii autocraţilor, pentru că ei urăsc ceea ce suntem. Eu le spun ucrainenilor că avem un destin comun. Responsabilitatea noastră este ca ucrainenii să aibă o poziţie solidă în negocieri”, a afirmat eurodeputata franceză.

Orban, numit „sluga ieftină a lui Putin”

Şi co-lidera grupului Verzilor, Terry Reintke, l-a atacat în intervenţia sa pe Viktor Orban, spunând că acesta, pe care l-a calificat drept „sluga ieftină a lui Putin, a trădat nu doar Ucraina, ci pe noi toţi, întreaga Europă”. Ea s-a pronunţat pentru un nou pachet de sancţiuni contra Rusiei, a cărui adoptare nu a fost posibilă luni, în Consiliul Afaceri Externe, din cauza opoziţiei Ungariei.

Într-o rezoluţie adoptată cu 437 voturi pentru, 82 de voturi împotrivă şi 70 de abţineri, imediat după dezbatere, Parlamentul European condamnă războiul de agresiune ilegal şi nejustificat contra Ucrainei, pe care îl consideră o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU.

Eurodeputaţii consideră că Rusia, conducerea sa şi regimul din Belarus, de unde ruşii au lansat atacuri contra Ucrainei, sunt vinovate pentru război, pentru crimele de război şi infracţiunea de agresiune şi condamnă ferm implicarea regimurilor din Iran şi Coreea de Nord.

PE cere Rusiei să pună capăt imediat acţiunilor sale militare, să se retragă de pe întregul teritoriu ucrainean recunoscut internaţional, să elibereze deţinuţii şi civilii deportaţi (inclusiv copii) şi să pună capăt încălcării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. De asemenea, eurodeputaţii reiterează că vor continua să nu recunoască ca ruse niciunul din teritoriile ucrainene ocupate.

În textul rezoluţiei, Parlamentul European reafirmă că viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană şi recomandă accelerarea integrării acestei ţări în piaţa unică şi accelerarea pregătirilor UE pentru extinderea viitoare prin reforme instituţionale interne. De asemenea, PE le solicită UE şi ţărilor sale membre să îşi asume o responsabilitate mai mare faţă de securitatea europeană şi să-şi sporească sprijinul diplomatic, politic şi militar pentru Ucraina.

În plus, eurodeputaţii afirmă că un viitor acord de pace trebuie să fie însoţit de garanţii de securitate solide şi credibile pentru Ucraina, comparabile cu articolul 5 al Tratatului NATO şi cu articolul 42 din Tratatul UE, fiind necesar ca orice asemenea acord să respecte dreptul internaţional şi să nu limiteze dreptul Ucrainei de autoapărare sau de alegere a alianţelor. Ei spun că nicio decizie despre Ucraina şi Europa nu trebuie să fie luată în absenţa acestora.

Rezoluţia PE mai cere sancţiuni sporite contra Rusiei şi decuplarea în continuare de la energia rusească.

Pe de altă parte, textul condamnă deportarea copiilor ucraineni în Rusia şi sprijină eforturile internaţionale de asigurare a întoarcerii lor în Ucraina.

Parlamentul European doreşte extinderea sancţiunilor împotriva organizațiilor şi oficialilor ruși implicate și implicați în crime de război, un control mai strict asupra încercărilor de ocolire a sancţiunilor, interdicţii de intrare în Schengen pentru personalul militar rus implicat în război şi desemnarea grupării Wagner şi entităţilor ei succesoare drept organizaţii teroriste.

Începând din februarie 2022, UE şi Parlamentul European au sprijinit constant Ucraina, condamnând agresiunea Rusiei, impunând sancţiuni şi oferind asistenţă financiară, politică, militară şi umanitară.

Pe 11 februarie, Parlamentul European a aprobat un împrumut UE în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

PE şi-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea şi parteneriatul strâns cu Ucraina, se menţionează în comunicatul publicat, luni, de legislativul european. Acţiunile includ inaugurarea unei prezenţe permanente la Kiev în septembrie 2025, vizite ale preşedintei Metsola la Kiev şi la Rada Supremă şi discursuri adresate Parlamentului European de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

De asemenea, Parlamentul European a sprijinit cu fermitate eforturile Ucrainei de a adera la UE. Salutând eforturile extraordinare ale ţării în cele mai dificile circumstanţe, eurodeputaţii au încurajat autorităţile ucrainene să menţină ritmul actual al reformelor şi au solicitat Comisiei Europene să deschidă capitole de negociere pentru a promova aderarea ţării la UE în cel mai rapid ritm posibil.

Regimul de la Kremlin susține că „elitele britanice și franceze” explorează activ posibilități prin care ar putea să doteze Ucraina cu bomba nucleară sau cu o „bombă murdară”. „Astfel de planuri nesăbuite arată că Londra și Parisul au pierdut contactul cu realitatea”, scriu reprezentanții regimului de la Kremlin, la aniversarea a patru ani de când armata rusă a invadat Ucraina. 

Într-o postare pe rețelele sociale, ministerul de externe rus susține că Marea Britanie și Franța au în plan să înarmeze nuclear Ucraina.

Între timp, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, spune că „operațiunea militară specială”, numele folosit de regimul putinist pentru a se referi la invazia sângeroasă pe care a pornit-o acum patru ani pentru distrugerea Ucrainei, va continua.

⚡️ Russia’s Foreign Intelligence Service:

The British & French elites are actively exploring ways to supply Kiev with a nuclear bomb, or at least a so-called “dirty bomb”.

Such reckless plans show that London & Paris have lost touch with reality.https://t.co/PYxhm6E06Z pic.twitter.com/iLWJyJIcmn

— MFA Russia ?? (@mfa_russia) February 24, 2026

„Operaţiunea Militară Specială continuă. În acelaşi timp, Rusia îşi menţine disponibilitatea de a-şi realiza obiectivele pe cale politică şi diplomatică. Activitatea în această direcție continuă de asemenea. În orice caz, interesele Rusiei vor fi asigurate”, a declarat Peskov.

Peskov a fost întrebat dacă „crede” că se poate încheia războiul din Ucraina pe cale diplomatică.

„De fapt, această speranță nu ne-a părăsit niciodată de la început. Știți că, de la bun început, s-au făcut eforturi pentru a încheia situația pe cale pașnică. Au fost elaborate acorduri și așa mai departe

Iar apoi, după intervenția Marii Britanii în acest proces pașnic, problema a revenit din nou pe calea militară. Continuăm eforturile pentru pace. Poziția noastră este clară și consecventă. Acum totul depinde de acțiunile regimului de la Kiev (numele pe care Rusia îl folosește pentru a se referi la guvernul ales democratic al Ucrainei - n. red.)”, a spus reprezentantul Kremlinului.

Fostul locțiitor al lui Putin, Dmitri Medvedev, a publicat, marți, un mesaj pe Twitter care a stârnit o reacție din partea purtătorului de cuvânt al MAE român, Andrei Țărnea.

„Kaja (N.r. - Kaja Kallas), șobolanul blond, a spus că lucrează pentru a se asigura că sute de mii de foști militari ruși nu vor intra niciodată în spațiul Schengen. Ei bine, pot intra fără viză dacă vor, ca în 1812 (anul în care Napoleon Bonaparte a declanșat invazia împotriva Rusiei și a fost învins - n. red.) sau 1945”, a scris Medvedev, amenințând astfel Europa cu o invazie.

Purtătorul de cuvânt al MAE român i-a răspuns personal, spunând că „militarii ruși primesc bilete dus”.

„Kaja, șobolanul blond, a spus că lucrează pentru a se asigura că sute de mii de foști militari ruși nu vor intra niciodată în spațiul Schengen. Ce pierdere pentru luptătorii noștri. Ei bine, pot intra fără vize dacă vor. Ca în 1812 sau 1945. La mulți ani de Ziua Apărătorilor Patriei”, a scris Medvedev.

Kaja, the blonde rat, said she was working to ensure that 100s of thousands of former Russian servicemen would never enter Schengen. What a loss for our fighters. Well, they can enter it without visas if they want to. Like in 1812 or 1945. Happy Defender of the Fatherland Day!

— Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) February 23, 2026

Purtătorul de cuvânt al MAE român i-a răspuns, personal, lui Medvedev, spunând că „la fel ca în 1856 (Războiul Crimeei, în care Rusia a fost învinsă de o coaliție condusă de Regatul Unit și Franța - n. red.) , 1905 (Războiul Ruso-Japonez, în care Rusia a fost învinsă rușinos de Japonia), 1921 (Războiul Polono-Sovietic, în care URSS-ul nou înființat a fost învins de Polonia renăscută după Primul Război Mondial - n. red.) sau 1989 (anul prăbușirii lagărului sovietic - n. red.), militarii ruși primesc bilete dus”. Reacția a venit chiar în secțiunea de comentarii a postării.

„Foștii politicieni lipsiți de importanță care numesc orice femeie «șobolan» ar trebui ignorați, dar femeile și fetele din Rusia sau din orice altă parte a lumii merită mult mai mult. Este revelator faptul că, în timp ce el împroașcă cu otravă josnică femeile online, femeia pe care încearcă să o discrediteze călătorește prin lume și modelează politica”, a scris Andrei Țărnea.

Former minor statesmen calling any woman “a rat” are better ignored but women & girls in Russia or anywhere in the world deserve way better. It is telling that while he is spewing vile poison against women online the woman he attempts to belittle travels the world shaping policy.

— Purtator de cuvant MAE Romania/ MFA spokesperson (@PdCMAERO) February 23, 2026

„Dima, spațiul Schengen este un spațiu al libertății, al legii și al securității, așa că nu este destinat agresorilor imperiali ilegali care încă încearcă să cucerească vecinii suverani. La fel ca în 1856, 1905, 1921 sau 1989, militarii ruși primesc bilete dus când întreprind războaie similare la ordinul Kremlinului”, a mai spus oficialul, într-un alt comentariu.

Dima, Schengen is a space of freedom, law & security so it is not for illegal imperial aggressors that still try to conquer sovereign neighbours. Like in 1856, 1905, 1921 or 1989 Russian servicemen get one way tickets when they are undertaking at Kremlin’s orders similar wars.

— Purtator de cuvant MAE Romania/ MFA spokesperson (@PdCMAERO) February 23, 2026

Președintele României, Nicușor Dan, a publicat un mesaj cu ocazia împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei rusești împotriva Ucrainei. Președintele i-a lăudat pe apărătorii ucraineni care „luptă pentru noi toți” și care apără „securitatea întregului nostru continent cu un curaj și o rezistență admirabile”. „România va sprijini Ucraina oricât timp este necesar”, a continuat președintele României. 

Eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina s-au împotmolit din nou, negocierile de pace nu au produs niciun rezultat notabil, iar pe câmpul de luptă trupele ruse avansează cu viteza melcului, pierzând zilnic un număr uriaș de soldați pentru câștiguri milimetrice.

Aliații Ucrainei spun că administrația Trump ar vrea să obțină o înțelegere pentru oprirea războiului până pe 4 iulie, data la care Statele Unite aniversează 250 de ani de existență.

Totuși, nu există niciun indiciu că Vladimir Putin și-ar dori un acord în Ucraina, cu atât mai puțin unul care-i ignoră principala cerere – să primească oficial teritoriul pe care l-a furat de la țara agresată.

Negocierile au depășit deja o mulțime de termene limită, iar oficialii americani recunosc, în privat, că Putin nu arată niciun fel de flexibilitate. Rusia continuă să repete în stilul unui papagal cerințele sale maximaliste.

Deși negocierile sunt „constructive”, ele au intat într-un blocaj complet, a declarat una dintre sursele anonime citate de Bloomberg.

Trump și-a făcut des cunoscută frustrarea față de ritmul lent al negocierilor și oscilează între insulte și critici la adresa lui Zelenski și presiuni pe ucraineni să cedeze teritorii.

Pe lângă că cer retragerea ucrainenilor din teritoriile acestora, rușii mai refuză și să retrocedeze controlul asupra centralei atomice din Zaporojie. Ea se află sub controlul invadatorilor din primul an al invaziei.

Ucrainenii rămân și ei fermi pe poziție. Atacurile repetate ale rușilor cu drone și rachete împotriva populației civile și rețelei energetice au eșuat în a îngenunchea poporul ucrainean, deși a trecut prin una dintre cele mai grele ierni din ultimii ani.

Administrația prezidențială de la București a anunțat că președintele Nicușor Dan va participa în format videoconferință la reuniunea Coaliției Voluntarilor, grupul de state europene care sprijină Ucraina în războiul pe care Rusia l-a pornit împotriva ei acum patru ani. Reuniunea are loc la ora 13:00, ora României.

Speranţele de reîntregire în rândul miilor de familii ucrainene separate de război sunt mici, iar orice contact de-a lungul liniei frontului stă sub semnul fricii, la patru ani de la începutul războoiului Rusiei. Statul agresor controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, scrie EFE, citat de Agerpres.

Anna, care a fugit la Liov, în vest, dintr-o zonă ocupată din sudul ţării, nu şi-a văzut părinţii, care au rămas acolo, de mai bine de patru ani. „Mă tem că nu-i voi recunoaşte când ne vom vedea în sfârşit”, declară ea.

„Sunt medic şi ştiu cum vârsta îi schimbă pe oameni. De asemenea, mă tem că nu voi putea niciodată să le fac cunoştinţă cu ei copiilor mei”, adaugă ea, alegându-şi cuvintele cu grijă pentru a evita să-şi pună în pericol părinţii.

Frica există în fiecare apel telefonic cu părinţii ei: vorbesc doar în rusă, deoarece folosirea limbii ucrainene i-ar expune riscului de a fi denunţaţi, având în vedere lipsa de confidenţialitate în apelurile telefonice şi serviciile de mesagerie.

Conversaţiile se limitează la sănătate şi vreme, cu o ambiguitate care nu face decât să sporească anxietatea Annei. Dar subiecte mai serioase ar putea cauza probleme dacă ar fi detectate de serviciile de informaţii ruse.

„Singurul pericol la care sunt expusă aici sunt bombardamentele ruse”, spune Anna. „Pentru ei, un cuvânt greşit, o privire greşită înseamnă o ameninţare”, spune ea înainte de a adăuga că familia ei este „singurul lucru valoros” care i-a mai rămas.

Evacuarea lor este imposibilă

„Este doar o chestiune de câte puncte de control ruse poate trece tatăl meu înainte de a fi opriţi”, spune ea, făcând aluzie la relatările despre bărbaţi reţinuţi la punctele de control sau forţaţi să îndeplinească sarcini militare.

Le-a rămas casa şi, dacă încearcă să fugă, aceasta le-ar putea fi luată, explică ea. În plus, ar fi dificil să li se ofere o primire decentă în Liov, având în vedere sprijinul financiar limitat disponibil pentru persoanele strămutate.

Chiar dacă se va ajunge în cele din urmă la un armistiţiu de-a lungul frontului actual, Anna se teme că fuga ei şi activitatea pe care a depus-o în zonele aflate sub controlul guvernului ucrainean au transformat-o într-o suspectă în ochii ruşilor, motiv pentru care a călători către casă este pentru ea un demers mult prea riscant.

„Rusia nu respectă legile. Cine ştie, poate că într-o zi îmi voi revedea casa”, spune ea.

Alevtina Şveţova, o jurnalistă strămutată din Mariupol, spune că temerile Annei sunt întemeiate. Mii de oameni au rămas acasă pentru a avea grijă de rudele aflate în grijă sau pentru a preveni confiscarea caselor lor goale.

Cei care îndrăznesc să călătorească în zonele ocupate, prin ţări terţe - deoarece traversările directe din Ucraina în Rusia sunt închise - se confruntă cu interogatorii lungi şi o probabilitate mare de a li se refuza intrarea sau de a fi reţinuţi.

„Este extrem de periculos”, spune Tetiana, în vârstă de 19 ani, o studentă care şi-a văzut ultima dată bunicul în urmă cu mai bine de trei ani şi jumătate, înainte de a fugi din casa ei de pe coasta Mării Azov.

În amintirile ei, oraşul natal era plin de râsete de copii, o briză caldă a mării şi standuri cu vată de zahăr. Dar după sosirea ruşilor, bunica ei a murit de cancer netratat din cauza lipsei de medicamente.

Supraveghere constantă

Tetiana a rămas luni de zile pentru a-şi ajuta bunicul văduv, dar în cele din urmă a plecat, temându-se că mai târziu îi va deveni imposibil să fugă.

Păstrează legătura cu precauţie: există patrule care verifică telefoanele mobile pentru a descoperi conţinut pro-ucrainean, aşa că bunicul ei foloseşte un dispozitiv simplu în public şi un altul acasă, doar pentru conversaţiile cu nepoata sa.

Mai mult de jumătate dintre locuitorii iniţiali au plecat şi sosesc străini din Rusia. Mulţi locuitori abia ies din case de teamă că cineva va auzi conversaţii care ar putea duce la arestarea lor.

„Sunt sub supraveghere constantă”, spune Tetiana. „Ruşii încearcă să-i înfrângă, să le ia ceea ce iubesc”, adaugă ea.

Bunicul ei a acceptat în cele din urmă un paşaport rusesc, sub ameninţarea că altfel şi-ar pierde maşina şi casa. Tetiana îi cere să fie atent la a-şi exprima speranţele de a se întoarce să trăiască sub control ucrainean, pe care unii ucraineni le mărturisesc uneori atunci când lasă garda jos.

Actualele negocieri de pace sunt o dezamăgire pentru Tetiana şi pentru mulţi dintre cei peste 3,7 milioane de ucraineni strămutaţi în interiorul ţării, cărora le este greu să accepte că Rusia ar putea păstra teritoriile ocupate şi să nu fie trasă la răspundere pentru crimele sale.

Chiar şi aşa, ea rămâne optimistă. „Avem o mare credinţă şi sperăm din toată inima”, spune Tetiana. „Vrem să ne întoarcem sau cel puţin să avem ocazia să ne întoarcem şi să ne simţim ca acasă acolo”, adaugă tânăra. 

Tinerii ucraineni încearcă să împiedice războiul să le fure tinereţea şi caută spaţii pentru creştere personală, creativitate şi speranţă în mijlocul distrugerii şi incertitudinii.

„Întotdeauna am visat să locuiesc în Liov, deşi nu-mi puteam imagina că se va întâmpla în acest mod", spune, într-o declarație pentru agenția spaniolă EFE, Darina Martinenko, o studentă de 19 ani, originară din Luhansk. Darina şi sora ei mai mică, Viola, aveau 15, respectiv 14 ani, când trupele ruse au trecut graniţa, pe 24 februarie 2022, şi le-au cucerit satul din regiunea Luhansk.

După luni de zile petrecute sub ocupaţie, familia Darinei a hotărât să facă pasul și să fugă de pe teritoriul controlat de ruși. Au folosit un coridor umanitar pentru a ajunge în Polonia, unde au stat un an.

Acum, surorile şi-au recăpătat stabilitatea şi bucuria, în parte datorită Urban Camp (Tabăra Urbană) din Liov, un centru inovator administrat de ONG-ul Street Culture.

Găzduit într-un Palat al Culturii revitalizat, din epoca sovietică, acesta oferă cazare temporară tinerilor strămutaţi, precum şi cursuri de breakdance, patinaj şi diverse sporturi urbane. Fiecare cameră găzduieşte mai multe persoane şi este dotată doar cu strictul necesar, iar comunitatea nou formată a ameliorat durerea pierderii caselor şi a prietenilor.

Recent, Darina a ocupat locul doi într-o competiţie regională de breakdance, în timp ce sora ei, Viola, s-a îndrăgostit de arta graffiti-ului.

„Tinerii ucraineni au nevoie nu doar de un loc unde să locuiască, ci şi de inspiraţie personală şi de un nou început”, a declarat Viktor Ciulanovski, cofondator al Street Culture şi şeful Urban Camp.

Echipa, cu sediul iniţial în Harkov, a deschis spaţii urbane acolo şi în Kiev înainte de a se muta la Liov din cauza războiului. Ciulanovski consideră că rolul culturii urbane a devenit vital pentru nişte tineri adesea dezorientaţi.

„Este crucial ca tinerii să aibă opţiuni de calitate pentru a se dezvolta, iar acest lucru depinde adesea de mediul lor”, a explicat Ciulanovski. „Dacă străzile oferă doar grupuri informale, alcool sau modele negative, acest lucru nu este ceva care să-i motiveze să rămână în Ucraina şi să contribuie la dezvoltarea oraşelor lor”.

Urban Camp şi-a stabilit ca misiune să transmită abilităţi, inspiraţie şi sprijin.

Danilo Ieromenko, un tânăr de 18 ani strămutat din Harkov, a ajutat la renovarea clădirii. Acum predă breakdance rezidenţilor mai tineri şi locuitorilor din Liov, precum grupul de copii care urmează cu atenţie instrucţiunile sale.

„Sportul m-a scos din abisul psihologic”, spune el.

Viitorul său este încă incert. La 16 ani, s-a gândit să se înroleze în armată; acum, oscilează între a rămâne în Ucraina pentru a se dezvolta ca dansator şi instructor de breakdance şi teama de recrutare dacă războiul continuă.

Mii de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani au părăsit ţara după ce restricţiile legii marţiale au fost relaxate în 2025, dar Danilo încă ezită, sperând la o schimbare.

„Mă întristează când băieţii pleacă”, a spus mama sa, Natalia, care lucrează la Urban Camp. „Dar, din păcate, unii trebuie să o facă, pentru că mamele lor nu vor ca fiii lor să meargă să lupte”.

Cu rezultatul războiului încă incert, echipa lui Ciulanovski se concentrează pe aspectele pe care le poate controla pentru a-i ajuta pe tineri să-şi imagineze viitorul în Ucraina.

Tinerii au nevoie de „bunătate, sinceritate şi o energie caldă”, crede el.

Chiar şi în Harkov, pe linia frontului, sute de tineri participă ocazional la cursuri, în ciuda penelor de curent şi a atacurilor zilnice ale Rusiei.

„Avem un tineret minunat şi talentat, dar are nevoie urgentă de infrastructură pentru a se dezvolta”, spune el. Urban Camp face parte din reţeaua municipală „TVORY!”, care îşi propune să creeze oportunităţi pentru tinerii ucraineni.

Vara trecută, surorile Martinenko şi Ieromenko au călătorit în Portugalia printr-un program de schimb, după ce au impresionat cu performanţa lor vizitatorii care au sosit în Liov în 2025, când oraşul a fost Capitală Europeană a Tineretului.

Darina ia în considerare diverse opţiuni şi nu a exclus mutarea în străinătate, dar Viola, după experienţa sa solitară în Polonia, nu vrea să mai plece.

„Deocamdată, încercăm să profităm de fiecare moment şi oportunitate pentru a creşte, astfel încât să putem uita uneori de război”, a spus Darina.

Un român din regiunea Cernăuţi luptă de patru ani împotriva ruşilor şi spune că va rămâne pe front atâta timp cât este nevoie de el. Vasile Palamariuc are 45 de ani şi este din comuna Voloca.

Din prima zi a invaziei rusești, etnicul român a decis să plece pe front, iar acum se află în regiunea Donbas, acolo unde se duc printre cele mai aprige lupte între armatele ucraineană şi rusă.

Nu îi este uşor să stea departe de soţie şi de cei doi copii, dar este dispus să reziste. Resimte oboseala, dar îşi trage energiile din dorinţa de victorie, după cum spune el.

„Am luat hotărârea că trebuie să apăr ţara în care m-am născut. Mai ales că sunt şi ofiţer al armatei ucrainene. Din prima zi, din 24 februarie 2022, sunt pe front. Cel mai greu în această luptă este distanţa între mine şi familia mea. În rest, încet ne descurcăm şi ţinem piept inamicului. Sigur că suntem şi obosiţi de război. Deja sunt patru ani de război. Dar o să fim aici atât cât este nevoie pentru apărarea ţării”, a declarat, pentru Agerpres, Vasile Palamariuc.

În cei patru ani petrecuţi pe linia frontului, el a fost martorul a numeroase momente în care colegii săi au fost ucişi de armata rusă. Asta l-a întărit şi l-a făcut să fie hotărât să lupte până la capăt, „până ce Ucraina îşi va câştiga drepturile călcate în picioare de oamenii lui Putin”.

„În timpul unui atac cu drone, un camarad a rămas fără picioare. Atacul m-a vizat şi pe mine, dar am reuşit să supravieţuim şi să scoatem camaradul din zona respectivă, să îl punem la adăpost şi să îi acordăm primul ajutor. Nu scotea niciun zgomot, dar se uita cu ochii deschişi spre cer. Pentru totdeauna mi s-au întipărit în memorie ochii albaştri ce priveau spre cer”, a mărturisit militarul ucrainean de etnie română.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, marţi, un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, în care s-a referit la rezistenţa acestuia şi la sacrificiile făcute în contextul împlinirii a patru ani de la începerea invaziei rusești şi în care a promis să continue să sprijine această ţară, informează Moldpres, citată de Agerpres.

Sandu a menţionat într-o postare că, „în zorii unei zile care a schimbat istoria”, Ucraina a ales să reziste şi „a rămas în picioare”. Maia Sandu a calificat curajul poporului ucrainean drept „o lumină pentru întreaga lume liberă”.

În mesajul său, Maia Sandu a adus un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa în cei patru ani de război şi a exprimat compasiune pentru familiile îndoliate, pentru persoanele rănite, pentru cei care au fost nevoiţi să fugă din calea luptelor, precum şi pentru prizonierii de război care, potrivit declaraţiei sale, au fost torturaţi şi umiliţi în captivitate.

Maia Sandu a spus și că Republica Moldova va rămâne recunoscătoare cetăţenilor ucraineni pentru apărarea păcii şi libertăţii în Europa şi a reiterat poziţia guvernului său privind necesitatea unei păci juste pentru Ucraina. „Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neştirbită”, a declarat preşedinta moldoveană.

Șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, va petrece ziua în capitala Ucrainei, Kiev, cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei rusești.

Ea a fost fotografiată în capitala Ucrainei în această dimineață alături de directoarea de protocol a Kievului din cadrul diplomației ucrainene, Olena Ialova.

Și alți lideri străini fac călătoria pentru a marca data, prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Stoere, și liderul suedez, Ulf Kristersson, fiind fotografiați împreună în tren înainte de sosirea lor.

Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a distribuit pe rețelele sociale imagini din călătoria sa la Kiev, scriind că este în vizită pentru a zecea oară de la începutul războiului.

„Pentru a reafirma că Europa este ferm alături de Ucraina, financiar, militar și în această iarnă grea”, adaugă ea.

Deși 24 februarie 2022 este considerată data de început a războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, temerile privind o invazie crescuseră în lunile anterioare.

Până pe 18 februarie, Statele Unite estimau că între 169.000 și 190.000 de militari ruși se concentraseră de-a lungul granițelor Ucrainei.

Pe 21 februarie, Kremlinul a recunoscut oficial cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, așa-zisele „Republica Populară Donețk” și „Republica Populară Luhansk”, ca state independente. Trupe ruse au fost desfășurate acolo, despre care Vladimir Putin a spus că au rol de „menținere a păcii”.

În primele ore ale zilei de 24 februarie, Putin a anunțat o „operațiune militară” în Donbas, într-un discurs televizat, și a cerut armatei ucrainene să depună armele.

Forțele ruse au lansat apoi un atac major terestru, aerian și maritim asupra Ucrainei, lovind mai întâi infrastructura militară a țării și unitățile grănicerilor.

Forțele ucrainene au declarat ulterior că vehicule militare ruse au trecut granița în apropiere de Harkiv, în nord, Luhansk, în est, din Crimeea anexată de Rusia, în sud, și, de asemenea, din Belarus.

Explozii au fost auzite în mai multe orașe, inclusiv la Kiev și Harkov, în timp ce locuitorii s-au îndreptat spre adăposturi subterane.

Până în acel moment, zeci de mii de ucraineni trecuseră deja în cinci țări care se învecinează cu vestul Ucrainei, încercând să fugă din calea invaziei. Această cifră a crescut la peste jumătate de milion până pe 28 februarie.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Vladimir Putin nu a reușit să frângă poporul ucrainean atunci când a invadat țara în urmă cu patru ani.

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin și-a început ofensiva de trei zile pentru a cuceri Kievul”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram.

„Iar acest lucru spune foarte mult despre rezistența noastră, despre felul în care Ucraina a luptat în tot acest timp”.

Zelenski a adăugat că în spatele acestor cuvinte „stau milioane dintre oamenii noștri, un curaj imens, o muncă incredibil de grea, perseverență și drumul lung pe care Ucraina l-a parcurs din 24 februarie 2022”.

„Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând la prezent, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea, Putin nu și-a atins obiectivele”, a continuat el.

„Nu i-a frânt pe ucraineni, nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face tot ce este necesar pentru a obține pace și dreptate. Glorie Ucrainei!”

Zelenski urmează să susțină un discurs în orașul ucrainean Bucea la ora 10:00 (ora României).

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a adresat un apel personal lui Donald Trump, în ziua împlinirii a patru ani de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, declarând pentru CNN că doreşte ca preşedintele SUA „să rămână de partea” Ucrainei.

Vorbind la palatul prezidenţial din Kiev, Zelenski a spus că Statele Unite sunt mult prea mari şi importante pentru a se retrage din conflict.

El speră că Trump va susţine Ucraina în discursul său SOTU (State of the Union; Starea Uniunii - n. red.).

„Ei trebuie să rămână alături de o ţară democratică, care luptă împotriva unei singure persoane. Pentru că această persoană este un război. Putin este un război. Totul se învârte în jurul lui. Totul se învârte în jurul unei singure persoane. Iar ţara, întreaga lui ţară, se află în închisoare”, a declarat Zelenski pentru CNN.

„Dacă vor cu adevărat să-l oprească pe Putin, America este atât de puternică”, a spus el. Întrebat dacă crede că Trump exercită suficientă presiune asupra lui Putin, Zelenski a răspuns „nu”.

Liderul ucrainean a spus că, deşi doreşte ca războiul să se termine cât mai curând posibil, nu poate fi de acord cu cererile lui Putin.

„Nu putem să-i dăm pur şi simplu tot ce vrea. Pentru că el vrea să ne ocupe. Dacă îi vom da tot ce vrea, vom pierde totul – noi toţi, oamenii vor trebui să fugă sau să devină ruşi”, a adăugat el.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, marţi dimineaţă, că se află la Kiev, pentru a zecea oară în decursul celor patru ani de când Rusia şi-a început invazia la scară largă împotriva Ucrainei, pentru a transmite un mesaj de solidaritate şi susţinere.

Preşedinta Comisiei Europene a postat pe Twitter imagini de la sosirea în gara din Kiev, unde este întâmpinată de ministrul de externe ucrainean, Andrii Sibiha, şi de alţi oficiali.

„(Sunt) La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma că Europa susţine cu fermitate Ucraina, financiar, militar şi în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru durabil faţă de lupta dreaptă a Ucrainei. Şi pentru a transmite un mesaj clar atât poporului ucrainean, cât şi agresorului: nu vom renunţa până când pacea nu va fi restabilită. Pace în condiţiile impuse de Ucraina”, a scris Ursula von der Leyen.

In Kyiv for the tenth time since the start of the war.

To reaffirm that Europe stands unwaveringly with Ukraine, financially, militarily, and through this harsh winter.

To underscore our enduring commitment to Ukraine’s just fight.

And to send a clear message to the Ukrainian… pic.twitter.com/iULkEQji16

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 24, 2026

Armata rusă a pierdut peste 300.000 de oameni în cei patru ani de război din Ucraina, potrivit unor surse independente. Deşi faptul că soldații ruși mor în număr mare pe frontul din Ucraina nu mai e un secret pentru nimeni, Kremlinul rămâne tăcut pentru a nu amplifica şi mai mult nemulţumirea în creştere a ruşilor faţă de războiul pornit împotriva țării vecine, scrie EFE, citat de Agerpres.

Militarii ruşi ucişi în lupte se numesc „Cargo 200” încă din timpul războiului din Afganistan (1979-1989). Atunci, pe eticheta care însoţea transportul scria 200, deoarece aceasta era greutatea maximă a sicriului de zinc permisă de Ministerul Apărării al Uniunii Sovietice.

Ultima dată când ministerul apărării rus a informat despre decesele în rândul armatei ruse a fost în septembrie 2022, când a estimat cifra la 5.937, chiar înainte de mobilizarea rezerviştilor care a declanşat exilul a peste un milion de bărbaţi de vârstă militară.

Surse occidentale, începând cu NATO şi ajungând până la serviciile secrete americane şi britanice, estimează pierderile zilnice în rândurile armatei ruse la aproximativ 1.000 de soldaţi şi pierderile lunare la peste 30.000. În plus, ianuarie ar fi prima lună în care armata rusă nu a putut înlocui pierderile cu voluntari.

Un secret cunoscut de toată lumea

Cunoscutul blogger militar Iuri Podoliak, care a fost invitat la recepţii la Kremlin, a fost cel care a rupt tăcerea în ianuarie, când a abordat pe YouTube subiectul sensibil al Cargo 200. Podoliak a recunoscut că armata rusă ar fi putut pierde până la 415.000 de oameni: soldaţi, voluntari şi foşti deţinuţi recrutaţi de grupul de mercenari Wagner.

Totodată, el a estimat numărul total de morţi la peste 800.000 dintre cei peste două milioane de ruşi care au participat la război. Aceste pierderi umane contrastează puternic cu câştigurile teritoriale: doar 12% din teritoriul ucrainean a fost cucerit din 24 februarie 2022.

Potrivit experţilor occidentali, nicio ţară nu a suferit atât de multe pierderi într-un conflict de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945. În fapt, trupele ruse au suferit mai multe pierderi în aceşti patru ani decât în toate conflictele anterioare de la conflagraţia mondială încoace, inclusiv cele două războaie sângeroase din Cecenia.

Site-ul independent de ştiri Mediazona, în colaborare cu Meduza şi BBC, estimează numărul combatanţilor ruşi ucişi şi identificaţi după şi prenume nume la peste 168.000.

La această cifră trebuie adăugaţi morţii care încă nu au fost identificaţi, dar sunt incluşi, printre altele, în certificatele de deces şi moştenire care sunt documente accesibile populaţiei, în registrele serviciilor funerare sau în rapoartele privind persoanele dispărute. De fapt, Mediazona recunoaşte că, potrivit calculelor sale aproximative, această cifră s-ar situa deja în jurul a 300.000 de decese, dar lipsesc datele de anul acesta.

În primele luni, majoritatea morţilor erau soldaţi profesionişti - membri ai forţelor aeropurtate şi ai brigăzilor motorizate - apoi deţinuţii, iar de la mijlocul anului 2023 încoace, voluntarii.

Între timp, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din SUA a publicat un raport la începutul acestui an în care informa că, „din februarie 2022, forţele ruse au suferit aproape 1,2 milioane de pierderi (din care 325.000 de morţi), mai mult decât orice altă putere din orice campanie de la Al Doilea Război Mondial încoace”.

În ceea ce priveşte Ucraina, conform estimărilor centrului, aceasta a suferit între 500.000 şi 600.000 de victime şi între 100.000 şi 140.000 de morţi.

„În acest ritm, numărul total de victime ruse şi ucrainene ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026”, se arată în raport.

Spre deosebire de Kremlin, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a recunoscut recent peste 55.000 de decese în rândurile armatei sale.

Kremlinul a încercat prin toate mijloacele să ascundă aceste informaţii, inclusiv prin oprirea publicării datelor oficiale privind mortalitatea în Rusia, precum şi a altor indicatori demografici care ar permite calcularea deceselor în luptă. Vladimir Putin a interzis publicarea datelor privind pierderile în rândul forţelor armate în mai 2015, după ce soldaţi ruşi fără însemne au fost desfăşuraţi în estul Ucrainei pentru a sprijini revolta pro-rusă.

Drept urmare, ruşii nu au acces la date privind pierderile de vieţi omeneşti în rândul armatei, nici în timp de pace, nici în timpul războiului.

Chiar şi aşa, cenzura nu este infailibilă. La sfârşitul lunii ianuarie, a doua curte militară a districtului de vest a recunoscut, contrar versiunii oficiale, că nava amiral a Flotei Mării Negre, „Moskva”, a fost scufundată în aprilie 2022 într-un atac cu torpile ucrainene. În plus, curtea a recunoscut moartea a 20 de marinari, identificaţi după nume şi prenume, la care se adaugă opt persoane date dispărute.

Vechea aspiraţie a naţionaliştilor ucraineni de a scăpa de limba rusă ca lingua franca în favoarea limbii ucrainene a căpătat un avânt de neimaginat odată cu declanşarea invaziei ruseşti, dar rigorile unui război prelungit i-au determinat pe mulţi să revină la limba în care se simt cel mai confortabil, adică tocmai cea pe care o împart cu inamicul, scrie EFE într-o analiză.

„Cred că mulţi oameni vorbesc din nou rusă, în principal pentru că le este mai confortabil; lucrurile stau mai rău decât acum patru ani”, a declarat Anastasia Kramareva, profesoară de limba ucraineană în vârstă de 29 de ani. Kramareva, care susţine cu tărie ca ucraineana să fie singura limbă vorbită în ţară, s-a născut în regiunea nord-estică Sumi, unul dintre numeroasele locuri din Ucraina unde limba rusă este în mod covârşitor limba majoritară.

Deşi a studiat filologia ucraineană şi germană la universitate, tânăra a continuat să folosească limba rusă ca principală limbă de comunicare până pe 24 februarie 2022, când tancurile şi rachetele ruseşti au început să lovească oraşele din întreaga Ucraină.

„Am ştiut imediat că nu voi mai vrea niciodată să vorbesc acea limbă”, îşi aminteşte Kramareva, care, la fel ca mulţi ucraineni, a abandonat ceea ce fusese limba lor şi a familiilor lor pentru a rupe legăturile cu ţara care acum o ataca pe a lor cu intenţia de a o distruge.

La începutul războiului şi pentru a încuraja folosirea a ceea ce este acum limba ei, Kramareva a organizat un club de conversaţie în ucraineană unde compatrioţi din regiunile predominant vorbitoare de limbă rusă se întâlneau în fiecare sâmbătă pentru a exersa şi a se simţi mai confortabil vorbind limba autorităţilor. Dar nu toţi cei care au trecut la ucraineană ca gest de afirmare naţională în faţa invaziei îşi menţin hotărârea Anastasiei patru ani mai târziu.

„Când ai doar câteva ore de electricitate pe zi şi atâtea probleme de rezolvat, nu ai nevoie de o nouă durere de cap vorbind într-o limbă cu care nu te simţi atât de confortabil”, spune Svitlana Ribak, o femeie în vârstă de 39 de ani care a revenit la conversaţiile în limba rusă cu cei doi copii ai săi şi cu restul familiei, după ce a folosit pentru scurt timp ucraineana.

Susţinători ai limbii ruse

Nu toţi ucrainenii împărtăşesc dezamăgirea lui Kramareva faţă de regresul în procesul de ucrainizare promovat de guvernarea preşedintelui Volodimir Zelenski, un alt vorbitor de limbă rusă care a trecut abia la vârsta adultă la limba care poartă numele ţării.

„Nu le pot spune ce limbă trebuie să vorbească, dar nici ei nu-mi pot da ordine mie”, spune Bogdan, un lucrător independent în sectorul comunicaţiilor care a fugit din ţară în urmă cu mai bine de un an pentru a evita recrutarea. El este critic faţă de procesul de ruptură cu Rusia. Pentru el, războiul a fost inevitabil după revoluţia din Maidan, care a avut loc în urmă cu mai bine de un deceniu.

Tensiunile inerente acestui tip de schimbare sociologică şi încetinirea actuală a ucrainizării ţării au devenit evidente în ultimele luni.

În noiembrie 2024, un bărbat în vârstă de 44 de ani a fost denunţat pentru că a lovit telefonul unei femei care îl înregistra în timp ce aceasta îl certa pentru că vorbea rusă într-o librărie frecventată de tineri pro-occidentali din centrul Kievului.

Tinerii şi limba rusă

În noiembrie anul trecut, poliţia a închis un club din Odesa după ce cineva a denunţat că a fost difuzată o melodie în limba rusă. Un videoclip postat pe reţelele sociale arată sute de tineri ucraineni cântând la unison acel cântec.

„În timp ce luptătorii noştri îşi riscă viaţa, există oameni care se distrează cu muzica ţării agresoare, neavând respect faţă de memoria celor căzuţi”, a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, cu privire la incident.

Într-un studiu publicat în noiembrie anul trecut, autorităţile ucrainene au avertizat cu privire la utilizarea pe scară largă a limbii ruse în şcolile din Kiev.

Conform raportului, 24% dintre profesori au folosit limba rusă în clasă şi 40% în timpul pauzei. Cifrele au fost chiar mai mari în rândul elevilor, 66% vorbind limba rusă în clasă şi 82% în curtea şcolii.

„Generaţiile mai tinere folosesc limba rusă chiar mai frecvent decât părinţii lor”, a declarat Serghei Sirotenko, şeful organizației de stat care promovează limba ucraineană. El a atribuit acest lucru consumului masiv de conţinut în limba rusă pe internet în general şi pe reţelele sociale şi a deplâns această formă de „influenţă din partea statului agresor”. 

În discursul său din această lună la Conferinţa de Securitate de la Munchen, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi-a îndemnat aliaţii să accelereze livrarea de echipamente de apărare către Ucraina, spunând că deciziile politice în această chestiune nu au evoluat la fel de repede ca armamentul în acest război, relatează EFE, citată de Agerpres.

Diversele tipuri de tehnologie militară din ţările NATO, considerate decisive pe câmpul de luptă, s-au schimbat radical în acest război până în punctul în care cele mai râvnite arme la un moment dat au căpătat un rol complet secundar pe măsură ce realitatea s-a schimbat. Cu ajutorul analistului militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, EFE analizează evoluţia situaţiei la care Zelenski a făcut recent aluzie.

Una dintre „armele vedetă” din primele zile ale invaziei a fost drona de fabricaţie turcească Bayraktar, care a inspirat chiar o melodie foarte populară în Ucraina la acea vreme.

„Datorită acestei drone, am reuşit să încetinim convoaiele ruseşti din apropierea oraşului Kiev”, îşi aminteşte Kovalenko, descriind cum utilizarea acestei tehnologii în primele trei luni ale războiului a ajutat Ucraina să-i alunge pe ruşi din zona din jurul capitalei.

Dronele Bayraktar şi-au pierdut relevanţa iniţială din cauza vulnerabilităţii lor la sistemele de apărare aeriană mai sofisticate pe care ambele părţi le-au dezvoltat rapid şi sunt acum folosite doar ca drone de recunoaştere.

Nu mai puţin populare au fost lansatoarele mobile de rachete americane HIMARS.

„Până când forţele ruse au găsit o modalitate de a le minimiza efectele, prin mutarea ţintelor cheie la aproximativ 70 sau 80 de kilometri mai departe de front şi prin dezvoltarea de contramăsuri de război electronic, rachetele HIMARS şi-au îndeplinit misiunea aproape perfect”, îşi aminteşte Kovalenko. Utilizarea HIMARS - care continuă să fie utilizate eficient în război - a fost decisivă în distrugerea Podului Antonov din regiunea Herson din sudul Ucrainei, o acţiune care a dus la retragerea Rusiei din capitala regională cu acelaşi nume în toamna anului 2023.

Ceva similar s-a întâmplat cu ATACMS, rachete balistice americane pe care Ucraina a început să le utilizeze cu succes chiar înainte de eliberarea Hersonului.

Ca şi în celelalte cazuri, ATACMS sunt acum mai puţin eficiente, deoarece Rusia a găsit modalităţi de a le contracara.

Cum se stinge un incendiu cu un pahar cu apă

Aşa cum s-a întâmplat şi cu alte sisteme, numărul limitat de rachete ATACMS pe care Ucraina le-a primit a avut un impact negativ asupra eficacităţii lor pe teren.

Într-un interviu acordat EFE, fostul ministru al apărării ucrainean, Andrii Zagorodniuk, a precizat că ritmul în care Europa şi SUA au trimis diverse tipuri de arme la Kiev a limitat decisiv potenţialul Ucrainei în război.

„Dacă ai o găleată cu apă şi o foloseşti pentru a stinge un incendiu, s-ar putea să reuşeşti, dar imaginează-ţi că, în loc să foloseşti întreaga găleată, încerci să o stingi cu un pahar cu apă, apoi cu încă un pahar cu apă şi tot aşa”, a spus Zagorodniuk.

Zelenski a făcut aluzie la acelaşi lucru în discursul său de la Munchen.

„Luni întregi pentru HIMARS, luni întregi pentru tancuri, ani întregi pentru avioane. Totul a durat mult timp”, a spus Zelenski, referindu-se la una dintre problemele cu care s-a confruntat Ucraina în aceşti patru ani de război.

Chiar şi atunci când Ucraina le-a primit, multe sisteme au sosit cu limitări privind utilizarea lor de către Kiev sau fără tot echipamentul de care aveau nevoie pentru a funcţiona la capacitate maximă.

„F-16 nu şi-au atins întregul potenţial, în mare parte pentru că nu am primit rachetele AIM-120C AMRAAM sau AIM-12D AMRAAM, nici aeronavele AWACS (Sistem de avertizare timpurie şi control aerian) care ar permite utilizarea lor eficientă”, explică Kovalenko.

Sistemele Patriot şi rachetele Javelin ale lui Trump

Cel mai râvnit armament pentru Ucraina în această etapă a războiului este, fără îndoială, sistemul american de apărare aeriană Patriot şi rachetele sale, singurul armament, alături de sistemele SAMP/T, capabil să intercepteze rachetele balistice pe care Rusia le foloseşte în număr tot mai mare.

O mare parte din activitatea diplomatică a guvernului lui Zelenski se concentrează pe mobilizarea aliaţilor săi pentru a găsi şi achiziţiona rachete şi sisteme suplimentare care vor permite Ucrainei să protejeze infrastructura critică, cum ar fi sistemul său energetic, de rachetele balistice ruseşti.

Un alt tip de armă antiaeriană care rămâne importantă, deşi din motive foarte diferite, este racheta antitanc portabilă Javelin, care a jucat un rol semnificativ în apărarea capitalei ucrainene în primele zile ale războiului.

Rachetele Javelin au revenit în atenţia publică în ultimul an datorită preşedintelui Donald Trump, care nu a ratat nicio ocazie să le reamintească tuturor că au fost trimise de prima sa administraţie în Ucraina, când nimeni din Occident nu furniza echipamente militare letale ucrainenilor.

Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru BBC, că Vladimir Putin a început deja Al Treilea Război Mondial și că singurul răspuns viabil ar trebui să fie o presiune intensă militară și economică pentru a-l forța să renunțe.

„Consider că Putin deja l-a început (Al Treilea Război Mondial – n. red.). Întrebarea este cât de mult teritoriu va reuși să ocupe și cum îl putem opri.

Rusia vrea să impună lumii un mod diferit de a trăi și vrea să schimbe viețile oamenilor, viețile pe care ei și le-au ales”, a declarat Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de când Rusia a invadat Ucraina.

Președintele ucrainean vine, în preajma acestei aniversări dureroase, cu un nou mesaj de sfidare și de rezistență în fața invadatorilor.

El rămâne încrezător că Ucraina va câștiga războiul, dar și determinat să nu cedeze teritoriile țării sale invadatorilor.

Citește mai departe AICI

Vladimir Putin a stabilit, duminică, drept o „prioritate absolută” dezvoltarea forțelor nucleare ale Rusiei după expirarea ultimului tratat de dezarmare cu Statele Unite și a promis să continue „întărirea” armatei ruse care luptă în Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Dezvoltarea triadei nucleare, care garantează securitatea Rusiei și permite asigurarea eficientă a descurajării strategice și echilibrul de forțe în lume, rămâne o prioritate absolută”, a declarat Putin într-un discurs televizat adresat trupelor.

În acest scurt discurs cu ocazia „zilei apărătorului patriei” în Rusia, Putin și-a exprimat intenția de a continua eforturile de „întărire a armatei și marinei, ținând cont de evoluția situației internaționale, pe baza experienței militare acumulate în timpul operațiunii militare speciale”, denumirea dată de regimul de la Kremlin invaziei sale sângeroase în Ucraina.

„Vom consolida calitativ capacitățile tuturor tipurilor și felurilor de forțe armate, vom îmbunătăți pregătirea lor de luptă, mobilitatea și capacitatea de a opera în toate condițiile, chiar și în cele mai dificile”, a continuat el.

Aceste remarci au fost făcute cu două zile înainte de împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Rusia și Statele Unite, cele două principale puteri nucleare, nu mai sunt legate de niciun tratat de dezarmare de la expirarea acordului New START, la începutul lunii februarie.

În ciuda expirării acestui acord, Rusia a promis să păstreze o abordare „responsabilă” și să continue să respecte limitele impuse arsenalului său.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunțat că țara sa va bloca adoptarea de către Uniunea Europeană a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Szijjarto a invocat drept motiv faptul că Ucraina ar fi blocat tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.

„Luni este prevăzută adoptarea, la reuniunea Consiliului miniștrilor de Externe, a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Noi vom bloca această decizie”, a scris, duminică, pe Facebook, șeful diplomației de la Budapesta.

„Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a adăugat el.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ca participa la o ceremonie la sediul NATO din Bruxelles pentru a marca patru ani de la startul invaziei rusești în Ucraina. Declarațiile vor avea loc marți, 24 februarie, în jurul orei 10:30, ora României. 

Marți, 24 februarie, se vor împlini patru ani de când Rusia lui Putin a invadat Ucraina vecină într-o încercare de a-i fura teritoriile și de a transforma guvernul de la Kiev într-o marionetă obedientă Kremlinului.

După patru ani de război, Kremlinul, care credea că va încheia așa-zisa „operațiune militară” specială în câteva zile, nu a reușit să ocupe decât mai puțin de 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea ocupată și „anexată” din 2014.

Pe 24 februarie 2022, armata rusă invada în forță Ucraina, destinația cea mai importantă fiind capitala Kiev. Rușii sperau să ajungă rapid să cucerească capitala ucraineană, să-l captureze pe președintele Volodimir Zelenski. Odată atinse aceste obiective, credeau ei, statul ucrainean avea să se prăbușească. Inclusiv Belarusul a fost folosit ca „rampă de lansare” pentru invazia rusească, dar trupe ale regimului de la Minsk nu au participat.

Rușii au susținut atunci, în mod fals și ridicol, că războiul împotriva Ucrainei are ca obiectiv „demilitarizarea” și „denazificarea” statului vecin. Această retorică propagandistică continuă până astăzi pe unele canale. 

În aprilie 2022, când devenise evident că rușii nu mai pot susține campania din nord-estul Ucrainei și nu vor putea să captureze Kievul, Putin a ordonat retragerea din toate zonele din nord și nord-est și concentrarea exclusivă pe cucerirea zonei de est și sud-est.

Eșecul invadatorilor ruși, evocat în imaginea tancurilor rusești distruse și decorate cu steaguri ucrainene, la Kiev. Foto: Profimedia Images

În septembrie 2022, Putin organiza o serie de simulacre de referendumuri în patru regiuni ocupate parțial - Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson - pentru anexarea acestora la Rusia. Ulterior, a înscris inclusiv în constituția Rusiei anexarea acestor patru teritorii ucrainene.

Din 2023 și până astăzi, Rusia a reușit să avanseze doar puțin câte puțin și cu pierderi uriașe. În prezent ocupă aproximativ 98% din Luhansk, aproximativ 72% din Donețk, aproximativ 74% din Zaporojie și 76% din Herson.