Japonia, Australia și Regatul Unit au declarat că nu au în plan să trimită nave pentru a securiza strâmtoarea Ormuz, importanta rută maritimă pe care Iranul a blocat-o în mare parte pentru traficul petroliere, în timp ce Donald Trump își intensifică presiunile asupra aliaților pentru a oferi sprijin, scrie The Guardian.
Trump a afirmat că administrația sa a contactat deja șapte țări pentru a solicita sprijin în vederea asigurării transportului maritim prin această arteră vitală.
Închiderea de facto a strâmtorii Ormuz de către Teheran, ca represalii pentru loviturile aeriene ale SUA și Israelului, s-a dovedit catastrofală pentru fluxurile globale de energie și comerț, provocând cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie și o creștere abruptă a prețurilor la nivel mondial.
Duminică, Trump a declarat că administrația sa a contactat deja șapte state pentru sprijin, însă a refuzat să le identifice. Într-o postare anterioară pe rețelele sociale, el a spus că speră ca Franța, China, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie și alte țări să participe.
„Cer acestor țări să vină și să își protejeze propriul teritoriu, pentru că este teritoriul lor”, le-a spus Trump reporterilor la bordul Air Force One, în drum din Florida spre Washington, duminică. „De acolo își iau energia”.
Trump a mai precizat, în acest weekend, că se așteaptă ca multe țări să trimită nave de război pentru a permite circulația transportului maritim prin strâmtoarea Ormuz, o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial.
Apelurile președintelui american nu au produs însă până acum angajamente concrete. Vorbind în parlament, premierul japonez Sanae Takaichi a declarat că Japonia nu intenționează în prezent să trimită nave militare pentru a escorta transporturile maritime în Orientul Mijlociu și a confirmat că Statele Unite nu au formulat încă o solicitare oficială de ajutor.
„Nu am luat nicio decizie privind trimiterea de nave de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent și ce se poate face în cadrul legal existent”, a spus Takaichi.
Trimiterea forțelor de autoapărare peste hotare este o chestiune sensibilă din punct de vedere politic în Japonia, stat care se declară oficial pacifist. Ministrul Apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că nu are în plan trimiterea unor nave de război în strâmtoarea Ormuz în actualele condiții volatile.
„Ce putem face din punct de vedere tehnic și dacă ar trebui să facem acest lucru în circumstanțele actuale sunt două lucruri diferite”, a spus el.
Takayuki Kobayashi, responsabilul pentru politici al Partidului Liberal Democrat aflat la guvernare, a declarat duminică faptul că pragul pentru o implicare militară a Japoniei este „extrem de ridicat”.
Restricțiile prelungite asupra traficului petrolier în strâmtoarea Ormuz ar putea amenința securitatea energetică a Japoniei. A cincea economie a lumii importă aproximativ 90% din petrolul său din Orientul Mijlociu, iar 70% din acesta este transportat prin această rută maritimă. Takaichi urmează să discute despre război când se va întâlni cu Trump la Washington, mai târziu în această săptămână.
Luni, Japonia a început să utilizeze din rezervele sale de petrol pentru a atenua temerile privind aprovizionarea – prima dată când recurge la această măsură de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Japonia eliberează inițial rezerve echivalente cu 15 zile de consum din stocurile deținute de sectorul privat, urmate de o lună de aprovizionare din rezervele de stat, potrivit agenției Kyodo.
Și Australia a respins solicitarea privind sprijin naval pentru securizarea transportului prin strâmtoare.
„Nu vom trimite o navă în strâmtoarea Ormuz”, a declarat ministrul transporturilor, Catherine King, pentru postul public național. „Știm cât de important este acest lucru, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care contribuim”.
Și opoziția conservatoare din Australia s-a arătat prudentă în privința unei eventuale implicări. Ministrul pentru Apărare, James Paterson, a spus că autoritățile ar trebui să analizeze dacă acest lucru este în interesul național și „mai ales dacă avem navele potrivite disponibile care ar putea îndeplini în siguranță o asemenea misiune”.
Regatul Unit a anunțat că analizează posibilitatea trimiterii unor aeronave specializate în detectarea și neutralizarea minelor pentru a ajuta la curățarea strâmtorii, într-o încercare de a permite reluarea fluxului exporturilor de petrol. Totuși, oficialii au precizat că trimiterea unor nave, așa cum a solicitat în weekend președintele SUA, ar putea agrava situația din cauza naturii volatile a conflictului.
Duminică, biroul prezidențial din Coreea de Sud a declarat că va „continua să comunice îndeaproape cu Statele Unite pe această temă și va lua o decizie după o analiză atentă”.
Într-un interviu acordat Financial Times, Trump a intensificat presiunile asupra aliaților europeni pentru a contribui la protejarea strâmtorii, avertizând că NATO se confruntă cu un „viitor foarte rău” dacă membrii săi nu vor veni în ajutorul Washingtonului.
Franța a respins, la rândul ei, ideea trimiterii unei nave de război sau a desfășurării unor forțe militare suplimentare în zonă. Oficialii Ministerului de Externe au subliniat că postura militară actuală a Franței are ca scop menținerea stabilității regionale, nu escaladarea conflictului.
Președintele SUA a declarat pentru Financial Times că „ar putea amâna” un summit cu liderul chinez Xi Jinping, în timp ce a intensificat presiunile asupra Beijingului – aliat al Iranului – pentru a contribui la securizarea strâmtorii. Săptămâna trecută au apărut informații potrivit cărora China poartă discuții cu Teheranul pentru a permite trecerea în siguranță a transporturilor de petrol și gaze.
Trump a spus că se așteaptă ca Beijingul să ajute la deblocarea strâmtorii înainte ca el să ajungă în capitala chineză. „Cred că și China ar trebui să ajute, pentru că China își ia 90% din petrol din strâmtori”, a spus el, sugerând că ar fi prea târziu să se aștepte până la summit. „Am vrea să știm înainte de asta”.
Blocada asupra strâmtorii a dus la o creștere puternică a prețurilor energiei la nivel global. Prețul petrolului a continuat să urce luni, depășind 104 dolari pe baril în tranzacțiile de dimineață.
Cu un conflict ajuns acum în a treia săptămână, Trump nu a oferit duminică un termen pentru încheierea războiului, dar a afirmat că prețurile petrolului „vor începe să scadă imediat ce se va termina și se va termina destul de repede”.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat pentru ABC că conflictul „se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni – poate chiar mai devreme”.
Trump a mai precizat că Washingtonul este în contact cu Iranul, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul este pregătit pentru negocieri serioase pentru a pune capăt conflictului. Președintele american afirmase anterior că Iranul dorește negocieri, însă acest lucru a fost contestat de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi.
„Nu am cerut niciodată o încetare a focului și nici măcar negocieri”, a declarat Araqchi pentru CBS. „Suntem pregătiți să ne apărăm atât timp cât va fi nevoie”.
Araqchi a încercat să transmită o imagine de forță și reziliență, în ciuda valurilor de lovituri aeriene americane și israeliene care au ucis mai mulți lideri iranieni, au distrus o mare parte din marina Republicii Islamice și au devastat arsenalul său de rachete.
„Nu este un război pentru supraviețuire. Suntem suficient de stabili și puternici”, a spus el. „Nu vedem niciun motiv pentru care ar trebui să discutăm cu americanii, pentru că discutam deja cu ei când au decis să ne atace, și asta pentru a doua oară”.
Efectele războiului continuă să fie resimțite în Golf, în timp ce Iranul își menține bombardamentele asupra regiunii cu drone și rachete. Aeroportul din Dubai, cel mai aglomerat din regiune, a fost nevoit să își suspende temporar din nou operațiunile luni după ce un „incident legat de o dronă” a provocat un incendiu în apropiere.
Ştiri video recomandate
