Elevii de clasa a VIII-a susțin luni prima probă din cadrul Simulării Evaluării Naționale 2026: Limba și literatura română. Însă, chiar astăzi, numeroşi profesori boicotează proba adolescenţilor. Acest lucru se întâmplă în 32 de şcoli din Bucureşti, iar la nivel naţional este vorba de peste 120 de unităţi de învăţământ. Astfel din aproximativ 160.000 de elevi de clasa a VIII-a care ar fi trebuit să susţină testarea la Limba şi Literatura Română circa 3.000 sunt trimişi la ore obişnuite. Ceilalţi însă vor începe de la ora 09:00 să rezolve subiectele. Şi asta pentru că probele se desfășoară în condiții de examen, iar evaluarea lucrărilor va fi realizată folosindu-se platforma digitală.
Simulare Evaluare Națională 2026: Subiecte la limba și literatura română
Subiectele și baremele de corectare pentru simularea Evaluării Naționale se publică în fiecare zi, după încheierea probei, la ora 15:00, pe site-ul oficial al Ministerului Educației, pe platforma dedicată subiecte.edu.ro (secțiunea Subiecte și bareme).
a simularea Evaluării Naționale, fiecare probă scrisă durează 120 de minute (două ore), timp calculat din momentul în care subiectele au fost distribuite elevilor în sala de examen. Accesul candidaților în săli are loc, de regulă, până la ora 08:30, iar probele încep la ora 09:00.
Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise. La părăsirea sălii de examen, candidații nu primesc subiectele.
În situații obiective, neimputabile candidaților, în care, în timpul probei scrise, este luată decizia anulării și a rescrierii lucrării, se poate prelungi timpul destinat redactării, cu cel mult o oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale.
Ministerul Educației, Mihai Dimian, a anunțat că probele simulărilor se susțin, din datele centralizate la sfârșitul săptămânii trecute fiind mai puțin de 130 de unități școlare-centre de examen în care activitatea să nu poată fi desfășurată pentru că profesorii au refuzat participarea. Sindicatele le-au cerut, la rândul lor, membrilor solidaritate cu profesorii din cele 127 de unități de învățământ în care nu se vor susține simulările.
Din păcate, sunt foarte multe şcoli la nivel naţional în care profesorii, revoltaţi de măsurile de austeritate ale Guvernului, au decis să boicoteze această testare, care, totuşi, spun unii elevi, ar fi fost utilă.
Întrebat cum văd elevii decizia profesorilor de a boicota simulările pentru Evaluarea Naţională, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Bogdan Enache, a răspuns: "Elevii sunt solidari cu profesorii, însă, înţelegem pe deplin considerentele pentru care au ales să boicoteze simulările naţionale. Aşa cum dumnealor ne-au fost alături atunci când elevii, dar şi studenţii au ieşit în stradă pe tema burselor, dar, în acelaşi timp, considerăm că nu este în interesul elevilor să nu trăiească momentele unei simulări şi momentele unui examen înainte de a-l da de sine stătător".
La întrebarea "De ce era totuşi util pentru absolut toţi elevii să susţină simularea, în afară de faptul că s-ar fi obişnuit cumva cu emoţiile unui examen", Bogdan Enache a declarat: "Pe lângă faptul că o simulare naţională testează competenţele pe care elevul le are la momentul respectiv şi o poate folosi ca pe un etalon în aşa fel încât să vadă cum îşi pot organiza timpul pentru a-şi mări competenţele şi pentru a reuşi să atingă o notă cât mai mare până în perioada examenelor naţionale, considerăm şi că este un moment foarte important pentru a reuşi să înţeleagă cum îşi gestionează emoţiile într-o situaţie atât de tensionată".
Sunt temeri foarte mari şi, totodată, ameninţări din partea profesorilor că vor boicota şi examenele din vară, susţin că vor intra în grevă generală încă din luna mai.
Întrebat ce speranţe au că ministrul Educaţiei, Mihai Dimian, şi Guvernul vor reuşi totuşi să prevină o astfel de criză, Bogdan Enache a spus: "Sperăm şi credem cu tărie că va exista deschidere în acest sens şi că această situaţie se va putea soluţiona până în momentul examenelor naţionale. Aşa că noi avem speranţe mari şi sperăm să nu se întâmple un caz cum se întâmplă şi acum, cu simulările naţionale".
Structura subiectelor la Limba română – ce îi așteaptă pe elevi
Subiectele la proba de Limba și literatura română sunt împărțite în două secțiuni principale.
Subiectul I are o pondere de 70 de puncte și este construit pe baza a două texte la prima vedere. Elevii trebuie să răspundă la cerințe variate vizând vocabularul, gramatica și analiza morfo-sintactică. Subiectul este împărțit în două părți:
- partea A cuprinde 9 cerințe legate de înțelegerea textelor și formularea unor răspunsuri argumentate, putând include și solicitări precum identificarea trăsăturilor unui text narativ;
- partea B include 8 cerințe specifice de gramatică și vocabular, care testează cunoștințele tehnice de limbă.
Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, presupune redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte – o compunere sau un text argumentativ, cu temă legată de unul dintre textele din Subiectul I. Prima componentă (6 puncte) solicită o formulare scurtă de aproximativ 30 de cuvinte, iar a doua componentă (14 puncte) presupune redactarea unei compuneri între 70 și 130 de cuvinte.
Sistemul de notare
Punctajul total al probei de Limba română se compune din:
– 70 de puncte pentru Subiectul I
– 20 de puncte pentru Subiectul II
– 10 puncte din oficiu
La compunerea de la Subiectul II, conținutul este evaluat cu 12 puncte, iar redactarea cu 8 puncte, distribuite câte un punct pentru fiecare criteriu: paragrafarea, coerența ideilor, adecvarea limbajului, corectitudinea gramaticală, claritatea exprimării, ortografia, punctuația și lizibilitatea. Punctajul pentru redactare se acordă doar dacă textul are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă clar tema propusă.
Simularea continuă marți, 17 martie, cu proba la matematică, iar rezultatele vor fi comunicate la finalul acestei luni.
Ştiri video recomandate
