Harta celor 148 de orașe care ar putea „dispărea” după reorganizarea administrativ-teritorială. Pe listă sunt și stațiuni celebre

Harta României s-ar putea schimba radical dacă planurile de reorganizare administrativ-teritorială discutate în PSD vor fi puse în practică. Nu doar comunele mici riscă să fie comasate, ci și orașele care nu mai au suficienți locuitori pentru a-și păstra statutul. Potrivit datelor de la recensământul din 2021, 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori și ar putea fi vizate de reformă. Printre ele se numără stațiuni cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie sau Sovata. Deocamdată, nu există o decizie privind localitățile care vor fi transformate în comune sau comasate cu altele.

PSD lucrează la un proiect amplu de reorganizare a administrației locale, care ar putea schimba atât statutul unor orașe, cât și actualele granițe ale județelor. Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat, la Antena 3 CNN, că numărul locuitorilor va conta foarte mult, însă nu va fi singurul criteriu.

„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a spus Benea, referindu-se la localitățile care au pierdut populație, dar continuă să aibă o administrație organizată și finanțată la nivel de oraș.

În prezent, 38 dintre orașele analizate au mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unele abia depășesc 1.000. Cu toate acestea, au în continuare statut urban, primării și structuri administrative corespunzătoare.

Harta celor 148 de orașe și municipii care ar putea deveni comune

Dacă pragul de 10.000 de locuitori ar fi aplicat în procesul de reorganizare, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, ar putea fi vizate de schimbări. Cifrele provin de la recensământul din 2021 și se referă la populația întregii unități administrativ-teritoriale, inclusiv a localităților componente.

Cele mai multe orașe sub acest prag se află în județul Vâlcea, unde nouă localități ar putea fi afectate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.

Urmează județul Suceava, cu opt orașe, și județele Maramureș și Sibiu, fiecare cu câte șapte. În Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș sunt câte șase localități urbane care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Pe listă se află și unele dintre cele mai cunoscute stațiuni turistice din țară. Sinaia are, potrivit recensământului, 9.071 de locuitori, Bușteni are 8.368, iar Predeal doar 4.020. Băile Herculane are 3.787 de locuitori, Băile Tușnad 1.372, iar Borsec 2.391.

Nici orașele de la mare nu sunt ocolite. Eforie, cu 8.630 de locuitori, și Techirghiol, cu 8.061, se află sub pragul analizat. La fel și Sulina, care are 3.118 locuitori.

Printre cele mai mici orașe din România se numără Băile Tușnad, cu 1.372 de locuitori, Nucet, cu 1.987, Vașcău, cu 2.025, și Băile Govora, cu 2.158.

Aceste localități nu vor dispărea fizic de pe hartă. Ceea ce s-ar putea schimba este statutul lor administrativ: unele ar putea deveni comune, iar altele ar putea fi unite cu localități învecinate. Lista finală va depinde însă și de alte criterii, nu doar de populație.

Ce se va întâmpla cu orașele care au sub 10.000 de locuitori

Dragoș Benea a explicat, la Antena 3 CNN, că scopul reformei este ca localitățile să aibă administrații pe care și le pot permite și care să poată atrage mai ușor bani pentru investiții.

Numărul locuitorilor va cântări mult în luarea deciziilor, dar vor conta și situația financiară a primăriilor, cheltuielile, serviciile publice și posibilitățile de dezvoltare.

De exemplu, un oraș mic, aflat lângă unul mai mare, ar putea fi comasat cu acesta, în loc să continue să funcționeze cu o administrație separată.

„Se pot comasa și orașe acolo unde este cazul și unde vor decide acele comitete de reorganizare locală”, a explicat Benea.

Potrivit acestuia, obiectivul este creșterea capacității administrative, astfel încât localitățile să poată accesa mai ușor fonduri de la bugetul de stat sau de la Uniunea Europeană.

Valeriu Iftime: „Nici 20%” dintre primăriile din Botoșani nu își pot plăti singure salariile

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a declarat, la Antena 3 CNN, că susține reorganizarea administrativ-teritorială, pe care o consideră necesară de foarte mult timp.

Acesta spune că România ar avea de câștigat dacă ar exista mai puține funcții de conducere în administrație, cheltuieli mai mici și unități administrative suficient de mari pentru a se putea dezvolta.

Iftime a dat exemplul județului Botoșani, unde, potrivit estimării sale, nici 20% dintre primării nu reușesc să își acopere din venituri proprii nici măcar cheltuielile cu salariile.

„Nici 20% nu susțin plata salariilor. Este absolut categoric”, a spus președintele Consiliului Județean, care consideră că reorganizarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori este necesară.

Deși susține reforma, Valeriu Iftime nu este convins că politicienii vor avea curajul să o ducă până la capăt. Motivul este că dispariția unor primării ar însemna și pierderea multor funcții politice.

„Sunt tot felul de sinecuri, dispar funcții, sunt oameni care trăiesc doar din funcția publică, politică”, a spus acesta.

Iftime a afirmat că nu s-ar opune reformei nici dacă aceasta ar însemna desființarea actualului județ Botoșani ca unitate administrativă distinctă sau pierderea propriei funcții.

„Îmi dau demisia și mâine, dacă lucrurile trebuie făcute”, a declarat el.

România ar putea rămâne și cu mai puține județe

Reforma discutată în PSD nu se oprește la orașe și comune. Este luată în calcul și comasarea județelor, iar unul dintre scenariile discutate pornește de la actuala organizare a celor 15 Curți de Apel.

Dacă această variantă ar fi aplicată, România ar putea rămâne cu 15 județe, față de cele 41 existente în prezent. Ar însemna că 26 de județe ar fi comasate cu altele, iar granițele administrative ar fi redesenate.

Dragoș Benea a precizat însă că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un posibil punct de plecare, nu o decizie privind numărul final de județe.

Valeriu Iftime consideră că o asemenea schimbare ar putea reduce cheltuielile administrației și ar permite dezvoltarea economică a unor teritorii mai mari, chiar dacă actualele funcții de conducere ar fi afectate.