Incendiile din această vară au acoperit cu fum 20% din uscatul emisferei nordice. Rolul neașteptat al El Niño și al curentului-jet

Incendiile de vegetație au acoperit cu fum aproape o cincime din uscatul emisferei nordice în luna iulie, afectând circa 19,4 milioane de kilometri pătrați, arată o analiză realizată de The Washington Post. Specialiștii spun că modificarea curentului-jet, influențată de El Niño, de valul de căldură marin din Pacific și de o anomalie de apă rece din Atlanticul de Nord, a favorizat formarea unor cupole de căldură care au alimentat incendiile.

Acestea au inclus zone mari din America de Nord - care se întind până la Cercul Arctic - precum și Europa de Vest și de Sud și părți din Rusia.

În contextul schimbărilor climatice, luna iulie a arătat cum fenomenele meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai intense, se pot combina pentru a crea un peisaj infernal. La fel ca în 2023 și 2024, vara aceasta reprezintă un nou capitol al „erei incendiilor” din emisfera nordică, pe măsură ce incendiile de vegetație devin tot mai frecvente și mai devastatoare, iar căldura sufocantă și fumul toxic, care afectează sănătatea a milioane de oameni, se transformă într-o nouă normalitate.

„A fost ca o furtună perfectă, cu condiții foarte calde și vânturi puternice, care au alimentat aceste incendii”, a spus Dmitri Kalașnikov, cercetător postdoctoral în domeniul climei la Universitatea din California, Merced, referindu-se la flăcările pe care le-a văzut în Minnesota și Ontario la mijlocul lunii iulie. 

Multe dintre incendii au avut loc în zone care au înregistrat recent temperaturi record din cauza unor cupole de căldură impunătoare. Căldura și uscăciunea care cresc brusc ca urmare a acestor zone de înaltă presiune pot crește riscurile de incendii de vegetație. Un studiu recent realizat de Kalashnikov și alți cercetători de la UC Merced a constatat că, între 2001 și 2024, peste 40% din zonele arse de incendii în vestul Statelor Unite au ars în timpul sau imediat după un val de căldură.

„Suprapunerea evidentă dintre temperaturile record, seceta și/sau stratul redus de zăpadă și aceste incendii nu este deloc o coincidență. Dovezile științifice care leagă condițiile meteorologice tot mai favorabile incendiilor, precum și incendiile de vegetație din ce în ce mai extreme, de încălzirea globală sunt clare”, a scris climatologul Daniel Swain într-o serie de postări pe rețelele de socializare despre condițiile din întreaga emisferă.

Mai mulți factori ar putea sta în spatele numeroaselor cupole de căldură din această vară.

Schimbarea modelelor de vânturi cu jet, parțial legate de El Niño și de un val de căldură marin în Pacific, ar putea juca un rol, la fel ca și o pată neobișnuită de apă rece în Atlanticul de Nord. Curentul-jet a fost arcuit deasupra Statelor Unite și a Europei de Vest, cu cupole de căldură care clocotesc dedesubt.

Legătura dintre cupola de foc și incendii

Dar o cupolă de căldură nu provoacă incendii de vegetație: „Nu vor exista întotdeauna izbucniri extreme de incendii de vegetație atunci când apar căldură și secetă excepționale, acest lucru este adevărat”, a adăugat Swain într-una dintre postările sale. „Dar astfel de condiții ridică considerabil limita posibilităților într-o lume care se încălzește - și uneori, așa cum se întâmplă acum, acest potențial sporit va fi realizat.”

„Având în vedere daunele aduse ecosistemelor și mijloacelor de trai, comunitățile afectate vor avea nevoie de sprijin din partea autorităților pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a declarat Maria Alcazar Castilla, directorul regional adjunct al Crucii Roșii în Europa. „Există oameni care trebuie să-și construiască case, să-și recapete mijloacele de trai etc. Toate acestea, din punct de vedere economic, sunt extrem de scumpe.”

Unele părți ale lumii au fost întotdeauna vulnerabile la incendii. Canada are zone enorme de pădure boreală densă - aproximativ de dimensiunea Statelor Unite la vest de Munții Stâncoși - cu puține drumuri și o populație umană redusă. Acest tip de pădure a evoluat pentru a arde pentru a se întineri, a spus Jen Beverly, cercetătoare în incendii de vegetație la Universitatea din Alberta - dar acum a devenit susceptibilă la incendii mai extreme.

Printre cele mai spectaculoase fenomene generate de incendiile de vegetație din iulie se numără cel produs în apropiere de Bordeaux, unde un incendiu și-a creat propria furtună. Fenomenul, cunoscut sub numele de nor pirocumulonimbus, apare atunci când căldura extremă degajată de un incendiu ridică o coloană de aer fierbinte și fum la mare altitudine, unde aceasta se răcește și se condensează, formând un nor. Furtuna rezultată, însoțită de vânturi puternice și descărcări electrice, poate alimenta și extinde incendiul.

El Niño continuă să se intensifice constant, iar specialiștii se așteaptă ca acesta să domine modelele climatice globale în sezonul august-octombrie 2026, crescând probabilitatea unor temperaturi peste normal în mare parte a lumii și determinând schimbări semnificative în modelele de precipitații, avertizează vineri Organizația Meteorologică Mondială (OMM).