Meloni se revoltă împotriva regulilor verzi ale UE. Italia contestă cea mai importantă condiție de mediu din viitorul buget al Uniunii

Italia conduce un efort de ariergardă pentru a dilua regulile de mediu din următorul buget de 2 trilioane de euro al UE, provocând o nouă diviziune în interiorul blocului care amenință să complice și mai mult negocierile deja dificile, potrivit a trei diplomați UE citați de Politico.

Guvernul de dreapta de la Roma face presiuni pentru a deraia o regulă-cheie propusă pentru a împiedica țările să cheltuiască banii UE într-un mod care dăunează mediului, avertizând că aceste planuri vor priva sectoare întregi de finanțare și vor submina eforturile de a consolida competitivitatea blocului comunitar față de SUA.

„Într-o lume în care Statele Unite și China mobilizează miliarde și miliarde pentru a-și stimula propria industrie și competitivitate, Europa nu poate... deveni un obstacol în calea propriei industrii și competitivității”, a declarat prim-ministrul italian Giorgia Meloni adunării naționale în iunie.

Italia vizează regula Comisiei Europene „Nu provoca daune semnificative” (DNSH) în bugetul propus de executivul UE pentru perioada 2028-2034, ceea ce a alimentat reacții negative din partea guvernelor, a lobby-urilor de afaceri și a Partidului Popular European de centru-dreapta.

Criticii sunt alarmați de faptul că aceste noi orientări vor elimina efectiv industria grea și proiectele mari de infrastructură din fondurile UE din cauza preocupărilor legate de mediu - ceea ce ar putea duce la pierderi de locuri de muncă și la dezindustrializare.

Într-un set de orientări aprobate luni pentru a completa propunerea sa de buget, Comisia a exceptat cheltuielile pentru apărare, securitate și crize - inclusiv sprijinul acordat regiunilor învecinate cu Rusia - de la principiul DNSH pentru a calma capitalele naționale, care au propus primele excepții.

În proiectul său de orientări, consultat de Politico, Comisia a sugerat, de asemenea, exceptarea proiectelor considerate a fi „de interes public major”, deschizând potențial ușa pentru ca centrele de date sau materiile prime critice să beneficieze de un tratament favorabil.

Însă acest lucru nu este suficient pentru Italia, care intenționează să submineze și mai mult regulile în timpul negocierilor, a declarat un diplomat UE care cunoaște discuțiile și căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber. Într-un semn de nemulțumire, luna trecută Roma s-a abținut la votul asupra textului mai amplu care include principiul DNSH, au spus cei trei diplomați.

Noi tensiuni la nivelul UE

Acest lucru creează tensiuni între Italia - un critic de lungă durată al regulilor verzi ale UE - și un bloc rival de țări nordice precum Danemarca și Finlanda, care împing în direcția opusă.

„Nu ne putem permite să folosim bugetul UE pentru a distruge planeta noastră și, prin urmare, garanții solide sunt o necesitate”, a declarat pentru Politico Rasmus Nordqvist, un europarlamentar care conduce negocierile bugetare pentru Verzi.

Italia este hotărâtă să dilueze și mai mult principiul DNSH atunci când cele 27 de guverne ale UE vor discuta orientările Comisiei în toamnă, în vederea ajungerii la un acord până la sfârșitul anului, a declarat unul dintre diplomații UE.

Comisia a introdus principiul „Nu provocați daune semnificative” în 2020, în punctul culminant al agendei sale Green Deal, pentru a direcționa mai mulți bani către ambițiile sale climatice.

Scopul fundamental este de a împiedica fondurile UE să dăuneze celor șase obiective de mediu ale blocului comunitar, inclusiv eliminarea treptată a combustibililor fosili și restaurarea naturii.

Cu toate acestea, principiul DNSH se aplică în prezent doar unor programe specifice ale UE, mai degrabă decât ca o cerință uniformă în întregul buget și prevede deja excepții specifice. Acest lucru oferă țărilor UE o mai mare flexibilitate în implementarea regulilor.

Pentru a consolida aplicarea legii, Comisia a sugerat apoi legarea tuturor cheltuielilor UE - cu excepția finanțării apărării, a „situațiilor de criză”, inclusiv a războiului și a proiectelor cu un „interes public superior” - de principiul DNSH în propunerea sa de buget 2028-2034, prezentată în iulie anul trecut.

Un document separat care completează liniile directoare enumeră activitățile care ar beneficia de scutiri, inclusiv electrificarea, infrastructura spațială și incineratoarele de deșeuri periculoase.

Susținătorii susțin că regulile ecologice mai cuprinzătoare vor elimina lacunele și, în cele din urmă, vor facilita obiectivele climatice ale UE.

„Principiul „Nu provoca daune semnificative” există pentru a se asigura că banii publici sprijină - nu subminează - propriile obiective ale Europei”, a declarat Faustine Bas-Defossez, directoarea ONG-ului Biroului European de Mediu pentru natură, sănătate și mediu.

„Fiecare nouă scutire slăbește această garanție, risipește banii contribuabililor și lasă Europa mai puțin rezistentă în fața crizelor climatice, naturale și de poluare”, a adăugat ea.

Dar propunerea Comisiei a găsit și un adversar vocal în PPE - cel mai puternic grup din Parlamentul European - care a propus luna trecută diluarea condiției DNSH din buget.

„Principiile ar trebui să se aplice acolo unde este posibil și adecvat... și nu ar trebui să creeze sarcini suplimentare și obligații de raportare pentru statele membre și, cel mai important, pentru destinatarii finali”, a declarat Janusz Lewandowski, parlamentarul PPE care a condus propunerea.

Se așteaptă ca Parlamentul să discute principiul DNSH în cadrul negocierilor bugetare cu guvernele UE în 2027.