Vicepreşedinta executivă pentru pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire a Uniunii Europene, Roxana Mînzatu, a propous un plan pentru a reforma sistemul educaţional, în privinţa competenţelor de bază.
"Faptul că din generație în generații, în loc să fie mai bine, e de fapt mai rău, trebuie sa ne trezească. Și este și, nu că interesant, alarmant din perspectiva faptului că, cel puțin din fonduri europene, noi investim doar pe bugetul actual 150 de miliarde de euro în toate statele membre, în tot ce înseamnă educație și competențe, inclusiv partea de infrastructură care e finanțată prin coeziune, dar prin toate fondurile, că vorbim de Erasmus+, că vorbim de coeziune, că vorbim de PNRR-uri, că vorbim de investiţii. Sunt bani în piață, să-i spunem, cu toate că investim și cu toate când ne uităm că sistemele educaționale trebuie să fie la un nivel de necomparat cu ceea ce însemna educația acum 50 de ani, 70 de ani, rezultatele, modul în care ele se transpun în abilități și competențe la nivel individual sunt dezamăgitoare", a spus Roxana Mînzatu la Be EU.
Aceasta a dezvăluit că a propus o serie de scheme pentru a îmbunătăţii competenţele de bază din sistemele de învăţământ.
"Am propus o serie de scheme, o schemă suport, de exemplu, pentru competențele de bază. Școlile ar trebui să se poată folosi de banii europeni pe care îi oferim și de alți bani naționali, să aibă o abordare la nivelul școlii cu cadrele didactice, cu părinții, cu elevii, pentru a recupera aceste decalaje în competențe de bază de la început. Pentru că dacă tu nu ai cadre didactice bine pregătite și motivate, să zicem, în zona matematică. Și dacă copiii nu reușesc să dobândească aceste competențe de bază matematică de la început, despre ce putem vorbi noi mai târziu? Despre competențele digitale, digitale avansate, inteligență artificială. Oamenii ăia nu vor avea nicio șansă. Și am dat doar un exemplu", a subliniat vicepreşedinta.
Mînzatu vorbeşte şi despre recunoașterea automată a competențelor și îmbunătățirea procesului de recunoaștere a diplomelor între statele membre ale Uniunii Europene. "Se dorește un sistem care să facă mai ușoară circulația competențelor și persoanelor între țările europene, în special pentru a răspunde cerințelor pieței muncii".
"Dar e la fel de important să poată citi, la fel de importan să aibă gândire critică, să poatã să aibã și de aceea în competenențele de bază am propus o a cincea competență care se referă la cetățenie, dar acolo includem mai multe elemente, inclusiv capacitatea de a face față dezinformării, de a înțelege social media, de a raționa critic legat de informațiile pe care le primește fiecare individ. Deci abordăm și competențele de bază și abordăm și circulația în interiorul, modul în care circulă competențele și persoanele, până la urmă, în interiorul Uniunii Europene și acolo venim cu propuneri legate de recunoaștere automată acestor competenței, dar și eu de îmbunătățire a recunoašterii diplomelor, pentru că facem o diferență între ceea ce înseamnă calificare, diplomă, profesie și competență ca element, ingredient, cheie pe care îl cere angajatorul, pe care îi cere piața muncii, să știi să faci asta sau să știu să faci o operație anume", a încheiat Roxana Mînzatu.